Buletin cosmic - Echipajul capsulei Soiuz MS-19 a ajuns cu bine pe Pământ

 

1 aprilie 2022

Știrile pe larg pot fi urmărite pe site-ul parsec.ro

Echipajul capsulei Soiuz MS-19 a ajuns cu bine pe Pământ

În dimineața zilei de miercuri, 30 martie, capsula Soiuz MS-19 s-a desprins de modulul Rassvet al Stației Spațiale Internaționale și i-a adus cu bine acasă pe cosmonauții Piotr Dubrov și Anton Șkaplerov, împreună cu astronautul american Mark Vande Hei. Probabil este ultimul echipaj mixt ruso-american pentru o lungă perioadă de timp. Faptul că vehiculele care au participat la operațiunea de recuperare a celor trei din stepa din Kazahstan au fost lipsite de simboluri ale propagandei de război ne face să sperăm că proiectul Stației Spațiale Internaționale va supraviețui actualei crize geopolitice. De altfel, cel mai bine a spus-o Anton Șkaplerov, în timpul ceremoniei de transfer a atribuțiilor de comandant al stației, americanului Thomas Marshburn:

Oamenii au probleme pe Pământ. Pe orbită însă, suntem un singur echipaj. Cred că ISS este un simbol al prieteniei și colaborării, un simbol al viitoarei explorări a spațiului.

Piotr Dubrov și Mark Vande Hei au petrecut 355 de zile pe orbită, ceea ce pentru un astronaut american reprezintă un record cu privire la perioada continuă petrecută în spațiu. După aterizare, Mark Vande Hei s-a îmbarcat la bordul unui avion al NASA pentru a ajunge la Houston, în timp ce colegii săi ruși au fost transportați la Moscova.

NASA dorește un al doilea lander lunar pentru viitoarele misiuni Artemis

După ce anul trecut NASA a acordat companiei SpaceX un contract de 2.89 miliarde de dolari pentru dezvoltarea unui lander lunar derivat din racheta Starship, agenția spațială americană a decis să lanseze o nouă competiției privind un al doilea lander lunar, care ar urma să fie folosit în misiunile Artemis-V și Artemis-VI. Asta înseamnă că landerul dezvoltat de SpaceX va fi folosit în misiunea Artemis-III (2025), după un zbor demonstrativ fără echipaj în 2024, urmând ca misiunea Artemis-IV (2027) să nu ducă astronauți pe suprafața Lunii, ci să fie dedicată asamblării stației spațiale Gateway pe orbita Lunii. De aici, de pe Gateway, astronauții vor coborî pe suprafața lunară în misiunile Artemis-V (2028) și Artemis-VI (2029) folosind cel de-al doilea lander lunar, decis în urma acestei noi competiții.

Anul trecut, Blue Origin, compania lui Jeff Bezos, a contestat în instanță rezultatul competiției, însă până la urmă a pierdut procesul. Iată că acum, Blue Origin, împreună cu restul companiilor din consorțiul format pentru acest lander lunar (Lockheed Martin, Northrop Grumman și Draper Laboratory) au acum ocazia să vină cu o nouă soluție pentru NASA.

 

Cea mai îndepărtată stea, văzută de Hubble

Ajutat de și de teoria relativității a lui Einstein, telescopul spațial Hubble a reușit să surprindă într-una din imaginile sale cea mai îndepărtată stea observată până acum. Earendel (sau WHL0137-LS) se află la o distanță de 27.7 miliarde de ani-lumină distanță de Pământ și Hubble nu o putea vedea dacă un cluster de galaxii nu producea efectul de lentilă gravitațională, care să îi permită lui Hubble să vadă lumina stelei care s-a format în primul miliard de ani după Big-Bang. Steaua are o vârstă de 12.9 miliarde de ani, ceea ce înseamnă că a apărut când vârsta universul era mai mică de 1 miliard de ani. Studiul a fost publicat recent în revista Nature.

Recordul precedent a lui Hubble a fost o stea aflată la 4 miliarde de ani distanță de noi, observată de telescopul spațial în 2018.

 

Un nou contract CRS pentru SpaceX și Northrop Grumman

NASA dorește încă 12 zboruri cargo comerciale spre Stația Spațială Internațională: 6 de la SpaceX (Dragon) și 6 de la Northrop Grumman (Cygnus), în cadrul unui nou contract Commercial Resupply Services-2 (CRS-2). Aceste zboruri ar urma să asigure, din partea SUA, aprovizionarea ISS până în 2026, iar valoarea maximă care poate să fie contractată este de 14 miliarde de dolari.

Singura problemă este că Northrop Grumman, care acum are de efectuat 8 zboruri pentru NASA (2 din cadrul contractului CRS-1 aflat în derulare plus 6 din cadrul noului contract CRS-2) mai are doar două rachete Antares în inventar, cu care să lanseze capsula Cygnus, pentru că Rusia nu mai livrează motoarele RD-181 necesare, iar prima treaptă a fost până acum fabricată de compania Yuzhnoye-Yuzhmash din Ucraina.

Capsula Cygnus a mai zburat până acum și cu ajutorul rachetei Atlas V, dar toate rachetele Atlas V rămase sunt deja contractate și chiar dacă se mai construiesc altele noi, ele folosesc motoare rusești RD-180, pe care Rusia refuză să le mai vândă Statelor Unite. Dintre lansările Atlas V rămase, nu mai puțin de 9 sunt contractate de Blue Origin pentru sateliții Kuiper (o viitoare megaconstelație, asemănătoare cu Starlink și OneWeb), este teoretic posibil ca Blue Origin să renunțe la câteva dintre aceste lansări în favoarea Northrop Grumman.

Sau, o altă variantă, este ca racheta Antares să folosească alte motoare pentru prima treaptă —până la urmă, varianta originală a rachetei a folosit motoare AJ-26. Poate așa își va găsi și motorul AR1 al Aerojet Rocketdyne un rost? —motorul AR1, dezvoltat de Aerojet Rocketdyne a concurat cu motorul BE-4 al Blue Origin pentru racheta Vulcan a United Launch Alliance, însă ULA a ales în final motoarele BE-4 pentru Vulcan).

Foto: Astronautul american Mark Vande Hei, imediat după aterizarea capsulei Soiuz MS-19, după 355 de zile petrecute la bordul ISS; sursa foto: NASA.

Rubrică realizată de Claudiu Tănăselia și Mihaela Ghiță