Ascultă Radio România Cultural Live

PORTRET: René Descartes – 425 de ani de la naştere

PORTRET: René Descartes – 425 de ani de la naştere
descartes

31 Martie 2021, 05:47

Motto: „Eu sunt, eu exist, aceasta este sigur; dar cât timp? Atâta timp cât gândesc; căci poate s-ar putea întâmpla că dacă aş înceta de a gândi, să încetez în acelaşi timp de a fi.” – Descartes în „Meditaţii metafizice” (1641)

Miercuri, 31 martie, se împlinesc 425 de ani de la naşterea lui René Descartes, matematician şi om de ştiinţă, cel care a pus bazele filosofiei moderne şi a transmis posterității, între alte cugetări nemuritoare, și ideea că mintea omului poate ajunge la adevăr dacă este folosită metodic și îndrumată de reguli clare și precise.

René Descartes s-a născut la 31 martie 1596, la La Haye, Franța, într-o familie cu trei copii, părinţii săi, o familie de mici nobili din regiunea Touraine, fiind Jeanne Brochard şi Joachim, membru al consiliului  în parlamentul provincial.

Mama lui a murit la un an după naşterea sa, iar tatăl și-a trimis copii să locuiască împreună cu bunica maternă, unde au rămas chiar și după ce Joachim s-a recăsătorit, câțiva ani mai târziu.

Încă din copilărie a primit o educaţie aleasă, iar începând cu vârsta de 8 ani, a frecventat cursurile Colegiului Iezuit al lui Henri al IV-lea din La Flèche, pentru o perioadă de șapte ani. Descartes s-a remarcat la toate disciplinele studiate, precum retorică, logică și „arte matematice”, muzică, astronomie, metafizică, filosofie naturală și etică, toate acestea înzestrându-l cu aptitudini remarcabile pentru viitoarea carieră de filosof. În schimb, el era o fire bolnăvicioasă, suferind în această perioadă şi de o cădere nervoasă.

La vârsta de 14 ani a început să compună lucrări de matematică și filosofie, iar în 1612 a plecat la Paris unde a început să se dedice matematicii.

În anul 1614, a fost admis la Universitatea din Poitiers, pentru studii de drept, iar doi ani mai târziu a obținut o diplomă în această disciplină, unul dintre profesorii săi îndrumându-l să urmeze un curs de  matematiciă aplicată și unul de logică pentru a înțelege mai bine natura existenței umane, ulterior el lansând celebra cugetare „Gândesc, deci exist”.

Descartes a studiat, apoi, şi teologia și medicina, însă a renunțat la ele după ce a concluzionat că „doar în sine se poate afla cunoaşterea”.

A urmat o perioadă în care omul de ştiinţă a călătorit foarte mult – în aprilie 1619 pleacă din Olanda spre Danemarca şi Germania, unde asistă la încoronarea, la 28 iulie, a împăratului Ferdinand al II-lea, la Frankfurt -, s-a înrolat în armată pentru o scurtă perioadă de timp – în una din armatele „la modă” de pe atunci, cea a prințului de Orania, fără vreun imbold deosebit pentru viața militară – şi, nu în ultimul rând, l-a cunoscut pe savantul și filosoful olandez Isaac Beeckman, care a devenit un foarte influent profesor – şi în onoarea căruia a scris, în 1618, un „Tratat de muzică”/”Compendium Musicae”, publicat abia în 1650.

În 10/11 noiembrie 1619, Descartes a avut o  serie de trei viziuni puternice, care aveau să-l determine să aleagă natura studiilor pe care să le aprofundeze până la finalul vieţii – „fundamentele unei științe admirabile”.

Remarcabilele sale studii în filosofie, care au atras atenţia cel mai mult în secolul al XX-lea, la multă vreme după moartea sa, au fost puse în umbră de cercetările sale în fizică teoretică, spre exemplu, lucru care i-a determinat pe mulţi dintre oamenii de ştiinţă contemporani cu el, să-l considere, mai întâi, un mare matematician.

Descartes a pus bazele geometriei carteziene, algebrei, însă la fel de importante sunt studiile sale asupra legilor refracției sau abordarea asupra formării sistemului solar.

Cu toate că preocupările sale ştiinţifice au avut un impact major în evoluţia lumii, Descartes era reţinut în a-şi face cunoscute teoriile, mai ales după ce omul de ştiinţă şi filosoful italian Galileo Galilei, contemporan cu el, a avut de suferit în perioada Inchiziţiei.

În 1622, îşi vinde averea, pentru a-şi asigura liniştea şi „independenţa materială”, care să-i permită continuarea activităţii ştiinţifice, iar în anul 1628, Descartes a hotărât că viața sa în Franța – cea intolerantă religios – era prea zbuciumată pentru el și îi afecta dedicarea asupra ştiinţei şi filosofiei, astfel că decide să se mute în Olanda. În acelaşi an scrie, în latină, „Regulile pentru îndrumarea minții”, o lucrare care avea să rămână neterminată și necunoscută până în anul 1701.

În locuinţa sa de aici, o cunoaşte îndeaproape pe servitoare, pe nume Hélène, cu care are o relaţie amoroasă în urma căreia se va naşte, în anul 1635, Francine, unicul lui copil. Acesteia îi va pregăti un viitor luminos, cu studii în Franța, însă fetița avea să moară de febră, la doar 5 ani. Descartes nu se va căsători niciodată pe parcursul vieţii.

În perioada petrecută în Olanda, Descartes publică cele mai importante opere ale sale – Discursul, Meditațiile, Principiile, Pasiunile.

În anul 1637 a publicat lucrarea „Discurs asupra metodei motivației corecte și cautarea adevărului în științe”/„Discourse on the Method of Rightly Conducting the Reason and Seeking Truth in the Sciences”, iar mai apoi, „Meditații asupra filosofiei și principiilor filosofiei” şi eseurile Dioptrica, Meteorii și Geometria.

În anul 1644 publică „Principia philosophiae”/”Principiile filosofiei”, scrise cu intenția de a înlocui manualele aristotelice, care contribuie la diseminarea filosofiei carteziene, iar între 1645-1646, la solicitarea prințesei palatine Elisabeta de Boemia, scrie „Les Passions de l’âme”/”Pasiunile sufletului”, publicată abia în 1649.

Descartes este considerat ca fiind cel care a pus bazele filosofiei moderne, fiindcă deşi a folosit elemente care nu erau cu totul noi, a utilizat abordări noi, diferite de curentul bazat pe simțiri. Descartes a înlăturat noțiunile preconcepute, transmise din generație în generație, considerând că toate adevărurile sunt legate între ele. A căutat să descopere sensul lumii printr-o abordare rațională, prin știință și matematică.

În anul 1649, Descartes se mută în Suedia, la Stockholm, la cererea reginei Christina care l-a dorit să o îndrume în filosofie.

Acolo, la 11 februarie 1650, avea să îşi găsească sfârşitul, în urma unei crize de pneumonie, la doar 53 de ani.

Fiindcă Suedia este o țară protestantă, Descartes, un catolic, a fost înmormântat într-un cimitir pentru bebelușii nebotezați, pentru ca, peste ani, în perioada Revoluţiei franceze, rămășițele sale pământeşti să fie exhumate şi mutate la Mănăstirea Saint-Germain-des-Prés, cea mai veche biserică din Paris.

Totuşi se crede că doar inima sa se află acolo, iar restul corpului este înmormântat în Panthéon.

René Descartes a lăsat urmaşilor o originală combinaţie a matematicii, logicii şi filosofiei, pentru a explica lumea fizică transformată în metafizică, în prezenţa unor aspecte teologice. Descartes a definit, de asemenea, întâlnirea materiei cu non-materia, a inventat scepticismul metodologic şi îndoiala carteziană, un sistem filosofic care a creat multe controverse, dar care a adus contribuţii esenţiale la dezvoltarea lumii.

de Razvan Moceanu - RADOR

Buletin cosmic - Cercetătorii au identificat dovezi ale vulcanismului activ pe Venus prin imagini radar
Știință 24 Martie 2023, 06:18

Buletin cosmic - Cercetătorii au identificat dovezi ale vulcanismului activ pe Venus prin imagini radar

După o serie de manevre complicate și după 100 de zile petrecute în spațiu, sonda Hakuto-R a companiei nipone private...

Buletin cosmic - Cercetătorii au identificat dovezi ale vulcanismului activ pe Venus prin imagini radar
Știința 360 - 23 martie 2023 - Future Summit Timișoara – tendințe de viitor ale orașului în 2040​
Știință 23 Martie 2023, 14:00

Știința 360 - 23 martie 2023 - Future Summit Timișoara – tendințe de viitor ale orașului în 2040​

Evenimentul face parte din Future Summit 2023, cea mai mare conferință despre tendințe ale viitorului și despre...

Știința 360 - 23 martie 2023 - Future Summit Timișoara – tendințe de viitor ale orașului în 2040​
ALIAT pentru Sănătate Mintală: Chinurile prin care trec parinții copiilor consumatori de droguri
Știință 23 Martie 2023, 13:55

ALIAT pentru Sănătate Mintală: Chinurile prin care trec parinții copiilor consumatori de droguri

Ce consumă (azi) un dependent și cum nu poți apela la servicii medicale de specialitate.

ALIAT pentru Sănătate Mintală: Chinurile prin care trec parinții copiilor consumatori de droguri
ȘTIINȚA 360 - 23 martie 2023 - Reuniune la nivel înalt organizată de Biroul regional OMS pentru Europa la București
Știință 23 Martie 2023, 10:17

ȘTIINȚA 360 - 23 martie 2023 - Reuniune la nivel înalt organizată de Biroul regional OMS pentru Europa la București

România a găzduit, în zilele de 22 şi 23 martie, la Bucureşti, o reuniune la nivel înalt privind...

ȘTIINȚA 360 - 23 martie 2023 - Reuniune la nivel înalt organizată de Biroul regional OMS pentru Europa la București
ȘTIINȚA 360 - Ziua Mondială a Sindromului Lynch - 22 martie
Știință 22 Martie 2023, 16:30

ȘTIINȚA 360 - Ziua Mondială a Sindromului Lynch - 22 martie

    Cu prilejul  Zilei Mondiale a Sindromului Lynch , marcată de lumea medicală în fiecare an, în...

ȘTIINȚA 360 - Ziua Mondială a Sindromului Lynch - 22 martie
Știința 360 - 22 martie 2023 - ”Diodrama acvatică. Viața în plastic, un peisaj acvatic ce nu ar trebui să existe în natură”
Știință 22 Martie 2023, 13:50

Știința 360 - 22 martie 2023 - ”Diodrama acvatică. Viața în plastic, un peisaj acvatic ce nu ar trebui să existe în natură”

Diodrama a fost dezvăluită astăzi, în cadrul unui eveniment desfășurat la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore...

Știința 360 - 22 martie 2023 - ”Diodrama acvatică. Viața în plastic, un peisaj acvatic ce nu ar trebui să existe în natură”
Știința 360 - 21 martie 2023 - Raportul de gardă - Planul Francez pentru Medicină Genomică 2025: progrese majore în domeniul bolilor rare și în oncologie 
Știință 21 Martie 2023, 12:36

Știința 360 - 21 martie 2023 - Raportul de gardă - Planul Francez pentru Medicină Genomică 2025: progrese majore în domeniul bolilor rare și în oncologie 

Este unul dintre subiectele discutate la #raportuldegarda, cu dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație...

Știința 360 - 21 martie 2023 - Raportul de gardă - Planul Francez pentru Medicină Genomică 2025: progrese majore în domeniul bolilor rare și în oncologie 
Dimensiunea științifică a artei: Alex Boca - Form incubator - concurs pentru sculpturi virtuale
Știință 21 Martie 2023, 06:52

Dimensiunea științifică a artei: Alex Boca - Form incubator - concurs pentru sculpturi virtuale

Astazi la Dimensiunea științifică a artei vorbim despre sculptură virtuală și printuri 3D în lumea artei. Invitatul meu...

Dimensiunea științifică a artei: Alex Boca - Form incubator - concurs pentru sculpturi virtuale
Ascultă live

Ascultă live

15:00 - 16:00
Generația X
Ascultă live Radio România Cultural
15:05 - 18:00
CA PE ROATE
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional
Ascultă live Radio România Internaţional
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
15:30 - 16:00
FONOTECA DE UMOR
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
Acum live
Radio România Braşov FM
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța
Ascultă live Radio România Constanța
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara
Ascultă live Radio România Timișoara
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj