S-a pregătit să devină actriță, dar adevărata pasiune s-a arătat la masa de montaj

Peste 40 de ani i-a petrecut în camera de montaj; a prins montajul analog şi trecerea la digital. Primul film pe al cărui generic apare ca monteuză: "Casa dintre câmpuri" (r. Alexandru Tatos, 1979). Au urmat "Saltimbancii" (r. Elisabeta Bostan, 1981), "Sfârșitul nopții" (r. Mircea Veroiu, 1982) și "Bocet vesel" (r. Mircea Moldovan, 1983).

După revoluţie, şi-a legat numele de filmele lui Radu Gabrea, dar şi de cele ale unor regizori din noua generaţie, precum Călin Netzer ("Maria", 2003) sau Napoleon Helmis ("Italiencele", 2004). la Gala Gopo din acest an Melania Oproiu a primit un premiu pentru întreaga activitate. Melania Oproiu a fost invitata Elenei Vlădăreanu la Scena și ecranul.