Idei în nocturnă – Pagini de Istorie - Planul Marshall. Invitat, prof. univ. dr. Dragoș Petrescu

Marti 29  august 2017, Radio, Romania Cultural (21.10- 22).

Redactor Dan Manolache.

“Nu suntem decat niste vasali”! Cuvintele Ministrului de Externe cehoslovac Jan Masaryk, sintetizeaza perfect tema emisiuni din aceasta seara. Vom vorbi despre aparitia celor doua blocuri, in iunie – iulie 1947, urmare a scindarii produse de propunerea Planului Marshall. Invitat, prof. univ. dr. Dragos Petrescu.

La 5 iunie 1947, într-un discurs rostit în Aula Universității americane Harvard, secretarul de stat american George Marshall a anunțat lansarea unui vast program de asistență economică destinat refacerii economiilor europene.

Cateva zile mai tarziu, la 19 iunie, miniștrii de externe ai Franței (Georges Bidault) și Regatului Unit (Ernest Bevin) au semnat un comunicat prin care au invitat practice toate statele europene, cu exceptia Spaniei, să trimită reprezentanți la Paris pentru a schița un plan de reconstrucție europeană.

Au urmat discutii ce au capatat curand o tenta ideologica.  Cu toata opozitia initiala, o numeroasa delegatie sovietica condusa de Molotov va veni totusi la Paris. Moscova respingea insa ideea unui plan de ansamblu militand pentru acorduri bilaterale incheiate pe orincipiul neamestecului in treburile interne. Ori esenta planului american era sprijinirea unei actiuni concertate a tarilor europene, bazate asadar pe o stransa cooperare. Numai in acest fel, sustineau pe buna dreptate americanii, Europa isi va recapata vigoarea economica si va reusi sa iasa din criza profunda in care se afla dupa incheierea razboiului.

La 2 iulie, de legatia sovietica rupe negocierile. Tarile aflate in orbita URSS sunt silite sa refuze si ele oferta Americana cu toate ca Polonia si mai ales Cehoslovacia se aratasera favorabile aderarii la plan. Se crea astfel, de facto, segregarea Europei si mai apoi a lumii in doua blocuri antagoniste: lagarul capitalist si cel socialist (dupa definitia lui Jdanov).

Vom vorbi despre interventia sovietica ce nu a lasat nicio urma de independenta tarilor condamnate la communism, despre situatia europeana a perioadei, dar si despre derularea Planului Marshall. In trei ani in Europa au sosit aproximativ 13 miliarde de dolari, impactul asupra economiei tarilor participante fiind semnificativ.

Secretul succesului a fost noul sistem de conversie valutară care a condus la multiplicarea efectelor capitalului investit. Mai simplu spus: un importator german achita contravaloarea comenzii din Statele Unite în marca germană, dar exportatorul american nu era plătit cu neatractiva deviză germană, ci primea dolari din fondurile alocate Planului Marshall. Trei consecinţe majore a avut aşadar proiectul fostului secretar de stat american:

–  ţările europene au fost determinate să coopereze din nou în chestiuni economice şi politice.

–  le-a fost dată posibilitatea să achiziţioneze bunuri de investiţii plătind cu valutele lor depreciate după război. Iar,

– Planul Marshall a reuşit să izoleze influenţa socialistă din Europa de Vest”. – Se afirmă într-o analiză publicată de Deutsche Welle.

Contrar opiniei incetatenite Germania de Vest nu a fost principalul beneficiar al planului ea situandu-se pe locul trei la mare distanta de Franta si mai ales de Mrea Britanie, principala beneficiara.

Va fi o emisiune despre relansarea economica si politica a Europei occidentale dar si despre izolarea lagarului socialist. Cazuse “cortina de fier”.