Idei în nocturnă, Izvoare de filosofie – IN HONOREM. Filosoful Mihai Şora împlineşte 100 de ani
4 November 2016
Texte și pretexte – călătorie intelectuală prin memorie
5 November 2016

DOCUMENTAR: Muzeul „Grigore Antipa” – 182 de ani de existenţă

La data de 3 noiembrie 2016, Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa” împlineşte 182 de ani de la înfiinţare. Una dintre cele mai vechi instituţii de cercetare a biodiversităţii şi de educare şi culturalizare a publicului, Muzeul Antipa este cel mai mare muzeu de istorie naturală din România şi una dintre cele mai cunoscute şi apreciate „baze de date” prin colecţiile sale, unele dintre ele valori ale tezaurului mondial. Muzeul pe care l-a organizat şi pe care l-a condus vreme de 51 ani i-a fost marelui Grigore Antipa – cămin şi laborator de studiu, loc de odihnă şi arie de manifestare pluri-profesională.

* * * * *

Prin actul princiar nr. 142, semnat de Alexandru Ghica, la 3 noiembrie 1834 se întemeiază Muzeul Naţional din Bucureşti, conceput ca un cabinet de istorie naturală, la iniţiativa marelui ban Mihalache Ghica, „ministru al trebilor din lăuntru” şi frate al domnitorului Alexandru Ghica, care a donat colecţii importante, incluzând monede greceşti, romane şi bizantine, colecţii de minerale, fosile, moluşte, peşti, păsări şi mamifere, precum şi opere de artă. Muzeul a căpătat astfel un caracter de instituţie mixtă, adăpostind antichităţi, tablouri vechi şi curiozităţi naturale.

La 8 iulie 1837, Carol Wallenstein de Vella, cetăţean austriac de origine croată, este numit conservator al muzeului, în mandatul său muzeul având un caracter preponderent didactic.

Italianul Carlo Ferrerati (1860-1867) care i-a urmat la conducerea muzeului a contribuit substanţial la îmbogăţirea colecţiilor, atât prin achiziţii, cât şi prin obţinerea de donaţii din ţară şi străinătate.

În septembrie 1864, colecţiile Muzeului sunt transferate în aripa stângă a Palatului Academiei, devenit ulterior localul Universităţii din Bucureşti.

În anul 1867, Gregoriu Ştefănescu, profesor de geologie la Universitatea din Bucureşti devine director al Muzeului. Lui îi datorăm descoperirea, cercetarea şi reconstituirea scheletului de Deinotherium gigantissimum, şi în prezent una dintre cele mai valoroase piese din patrimoniul muzeului.

Tot în această perioadă sunt primite cele mai importante donaţii de la dr. Hilarie Mitrea.

grigore-antipa

La 1 aprilie 1893, Take Ionescu, ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice la acea vreme, semnează decretul de numire a dr. Grigore Antipa ca director al Colecţiilor Zoologice ale Statului. Un an mai târziu, colecţiile zoologice sunt mutate de la Universitate într-o clădire din Strada Polonă nr. 19.

În aprilie 1904 încep lucrările de construcţie pentru noul local al Muzeului, în Piaţa Victoriei, iar la 24 mai 1908, în prezenţa regelui Carol I, a membrilor guvernului şi a numeroase personalităţi politice, culturale şi ştiinţifice, are loc inaugurarea noului Muzeu de Zoologie. Cu această ocazie, la parterul clădirii muzeului au putut fi admirate primele diorame zoogeografice moderne din lume – „Tundra”, „Preria”, „Savana Africana” şi „Sahara”, concept preluat şi extins la marile muzee ale lumii. Diorama este o reprezentare spaţială a unei porţiuni de peisaj, în care se expun, în muzee, animale împăiate, manechine şi diverse alte obiecte asemănătoare, în scopul creării impresiei unui peisaj real.

Muzeul realizat de marele savant era modern atât prin modul de expunere, cât şi prin rolul şi activitatea sa, mai ales că, prin eforturi susţinute, Grigore Antipa a îmbogăţit substanţial colecţiile instituţiei cu piese valoroase din toate colţurile lumii.

La 18 iunie 1914, regele Carol I inaugurează cele 11 noi săli ale Muzeului, care cu această ocazie primeşte numele de „Muzeul Naţional de Istorie Naturală”.

În 23 mai 1933, în cadrul unei şedinţe solemne, prezidată de regele Carol al II-lea, se hotărăşte ca Muzeul Naţional de Istorie Naturală să poarte numele lui Grigore Antipa.

Pe 14 iunie 1944, marea şi valoroasa colecţie de lepidoptere a prinţului Aristide Caradja (peste 120.000 de exemplare) intră în patrimoniul Muzeului, însă la câteva săptămâni distanţă muzeul este afectat grav de bombardamente.

În anul 1948 este tipărit primul ghid al muzeului, intitulat „Călăuza populară”, iar la 26 septembrie 1949, muzeul, complet renovat, îşi redeschide porţile pentru public.

În perioada postbelică muzeul a continuat să se dezvolte, iar activitatea de cercetare ştiinţifică a luat amploare, începând cu perioada în care la conducerea sa a fost Acad. dr. Mihai Băcescu (1964-1988).

În perioada 20 noiembrie 1973 – 5 februarie 1974 are loc prima expediţie ştiinţifică peste hotare, organizată de muzeu pe coasta de est a Africii, în Tanzania.

După numirea ca director al Muzeului a dr. Dumitru Murariu (1988), pe lângă cercetarea ştiinţifică, s-a avut în vedere modernizarea evidenţei patrimoniului, ca şi diversificarea activităţilor cu publicul. Numărul expoziţiilor temporare organizate anual este în creştere, ca şi numărul vizitatorilor de toate vârstele şi categoriile, care vin la muzeu individual, cu familia sau prietenii.

După anul 1989, au urmat expediţiile ştiinţifice din Indonezia (1991) şi Brazilia (1994), din 19 noiembrie 1996 debuteaza lucrările de consolidare a clădirii muzeului, iar la 3 februarie 1999, muzeul se redeschide pentru public.

În ultimii ani s-au înmulţit şi programele educaţionale de amploare, fapt ce contribuie la afirmarea şi recunoaşterea muzeului ca una dintre cele mai importante instituţii de ştiinţă, educaţie, cultură, dar şi de divertisment din ţară.

În anul 2009 expoziţia publică se închide pentru a se demara un ambiţios proiect de modernizare, finalizat o dată cu reinaugurarea muzeului din septembrie 2011, după o investiţie de circa 13 milioane de euro, realizată de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa" din Bucuresti, miercuri, 14 septembrie 2011. Muzeul isi va redeschide portile in data de 17 septembrie, cu o expozitie permanenta modernizata in urma unor lucrari demarate in urma cu peste doi ani si jumatate. RAZVAN CHIRITA / MEDIAFAX FOTO

După modernizare, cele 2.000 de exemplare de animele naturalizate sunt expuse în mediul lor natural recreat, alături de vecinii sau duşmanii lor, în ipostaze cât mai apropiate de habitatul real.

Muzeul Antipa a devenit astfel unul dintre cele mai fascinante locuri de vizitat din Bucureşti, o impresionantă călătorie prin timp şi prin ţările lumii, de la naşterea Universului până astăzi, care istoriseşte celor mici şi celor mari, deopotrivă, tainele apariţiei şi evoluţiei diverselor forme de viaţă pe care le întâlnim la tot pasul.

Răzvan Moceanu

RADOR