DOCUMENTAR: Regizorul și scenaristul Visarion Alexa împlinește 70 de ani

Visarion Alexa, regizor și scenarist de teatru și film, s-a născut în localitatea Bălușeni, județul Botoșani, la 11 septembrie 1947.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică ''I.L. Caragiale'' din București, secția regie de teatru, în 1971, la clasa lui Radu Penciulescu. Și-a luat licența în 1971 cu piesa ''Năpasta'', de I.L. Caragiale, montată la Teatrul din Piatra Neamț, iar în 2001 obține titlul de Doctor în Arte, cu disertația ''Spectacolul ascuns — valențe interpretative și spectaculare ale teatrului shakespearian''. Profesor universitar la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ''I.L. Caragiale'' București, a fost și conducător științific de doctorat la UNATC.

Regizorul Visarion Alexa a desfășurat o bogată activitate teatrală în țară și străinătate, a montat numeroase spectacole în Europa și America, demonstrând de fiecare dată profesionalism și talent. A fost prezent ca profesor invitat la universități prestigioase din lume, primind, de asemenea, o serie de premii pentru spectacolele de teatru și filmele sale. Regizor la Teatrul de stat din Arad (1971-1990) și la Teatrul Odeon (1986-1987), a fost, totodată, director la Teatrul Mic (1992-1993) și la Teatrul Dramatic din Brașov (2002).

Pe scenele din România și din străinătate a montat peste 100 de spectacole de teatru. Prima piesă a cărei regie a semnat-o a fost ''Cartofi prăjiți cu orice'' de A.Wesker, în 1970.

A pus astfel în scenă, conform site-ului yorick.ro (revistă online de teatru), piese de I.L.Caragiale (''Năpasta'' la Teatrul Giulești, în 1974, ''O noapte furtunoasă'' tot la Teatrul Giulești, în 1979; ''D'ale carnavalului'', în 1984; ''O noapte furtunoasă'' la Teatrul de Artă din Moscova, în 1982; ''D'ale carnavalului'' la Teatrul Lindabauer din Reykjavik, Islanda, 1989), de Anton Pavlovici Cehov (''Trei surori'' la Teatrul Național din Timișoara, în 1988; ''Unchiul Vanea'', în 1971; ''Tarara-bumbia'' după A.P.Cehov, la Teatrul Maria Filotti din Brăila, în 1996; ''Pescărușul'' la Teatrul Național din Constanța, în 1997; semnează regia și scenariul serialului radiofonic ''Un duel în ziua nunții'' după A.P. Cehov, la Radio România Cultural, în 2004, cu ocazia ''Anului Cehov''; ''Livada de vișini'', la Teatrul Național Craiova, în 2006; ''Unchiul Vanea'' la Actors Theatre of Louisville, SUA, în 1984; ''Un carnaval al dragostei'', după Cehov, la Teatrul Fontanen din Malmö, Suedia, în 1989), de William Shakespeare (''Doi tineri din Verona'', 1970; ''Nopțile regilor'' după W. Shakespeare, la Festivalul Internațional de Teatru organizat de Academia Experimentală de Teatru din Paris, în 1990; ''Richard al III-lea'', la UWM Training Program, SUA, în 1984; ''Richard II'', la Kentucky Shakespeare Festival, SUA, în 1993; ''Dragoste și îndrăgostiți'', scenariu teatral după W. Shakespeare, la Teatrul Fontanen din Malmö, Suedia, în 1994).

Dintre celelalte spectacole montate de regizorul Visarion Alexa amintim: ''Procurorul'' de G. Djagarov (1972), ''Meșterul Manole'' de L.Blaga (1973), ''Puterea și adevărul'' de Titus Popovici și ''Pasărea Shakespeare'' de D.R.Popescu (1976), ''O sărbătoare princiară'' de T. Mazilu (1978), ''Goana'' de Paul Ioachim (1979), ''Astă seară se joacă fără piesă'' de Luigi Pirandello (1998) ''Revoluția Oarbă' de L.M. Arcade (2000) ș.a. A montat, de asemenea spectacolul ''Steaua fără nume'' de M.Sebastian, la Teatrul Național I.L.Caragiale din București, în 1994, precum și la Teatrul Național Cluj, în 2012. Mai recent, semnează regia spectacolului "Hughie" de Eugene O'Neill, a cărui premieră a avut loc în 2017.

În domeniul cinematografiei semnează regia filmelor ''Înainte de tăcere'' (și scenarist, 1978; Premiul ACIN, în 1978, pentru cea mai bună interpretare feminină, Valeria Seciu), ''Înghițitorul de săbii'' (și scenarist, 1981; Premiul ACIN, în 1982, pentru cea mai bună interpretare masculină, Mircea Albulescu), ''Năpasta'' (și scenarist,1982; Premiul ACIN, în 1983, pentru originalitatea muzicii, Aurel Stroe), ''Punct și de la capăt (și scenarist, în colaborare cu Radu F. Alexandru,1985), ''Vinovatul'' (și scenarist, în colaborare cu Ion Băieșu, 1991), ''Luna verde'' (și scenarist, 2010), ''Ana'' (și scenarist, 2014), potrivit volumului ''1234 cineaști români'' (Editura Științifică, București, 1996) și site-ului www.cinemagia.ro.

A fost, de asemenea, președinte și membru în numeroase jurii naționale de teatru și film, precum, spre exemplu, juriul pentru Premiile UNITER. În 2009 Visarion Alexa a fost ales membru în Comitetul Director al Uniunii Cineaștilor din România.

Regizorului Visarion Alexa i-au fost decernate numeroase titluri, premii și distincții. Amintim, astfel, titlul de Profesor Honoris Causa al Universității Babeș-Bolyai Cluj Napoca (2008), Doctor Honoris Causa al Universității de Arte din Târgu Mureș (2013), Doctor Honoris Causa al Universității de Arte ''George Enescu'' din Iași (2013). În 2014 i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică ''I.L.Caragiale''.

În 2005, UNITER l-a răsplătit cu ''Premiul pentru întreaga activitate'', pentru realizările deosebite de-a lungul întregii sale cariere, iar în cadrul unei ceremonii care a avut loc la 19 decembrie 2007 Academia Română i-a acordat premiul ''Aristizza Romanescu'' pentru artele spectacolului, pentru anul 2005, pentru întreaga creație teatrală și cinematografică. La 15 august 2015 a primit titlul de Cetățean de onoare al comunei Bălușeni.

Președinția României i-a acordat, în 2002, Ordinul Național ''Serviciul Credincios'' în grad de Cavaler.

În 2012 i-a apărut volumul de eseuri ''Goana pe nisip'' (Editura Bybliotek).

Traseul artistic și didactic al regizorului de teatru și film Alexa Visarion este prezentat, prin evocările mai multor generații de actori, regizori, critici, teatrologi și studenți, în volumul "Alexa Visarion sau destinul vocației", coordonat de Elena Saulea și lansat în 2016. O altă lucrare consacrată reputatului regizor este "Univers filmic — Alexa Visarion (Jurnal de spectator)" de Vasilica Bălăiță, publicată la Editura Artes și lansată tot în 2016.

AGERPRES