Alina Kasprovschi: „În București, din 1990 încoace, s-au consolidat doar 35 de imobile. Vorbim de peste 2000 de clădiri vulnerabile”

La aproape jumătate de secol de la cutremurul devastator din 1977, Bucureștiul rămâne capitala europeană cu cel mai mare risc seismic. Despre cât de pregătiți sunt locuitorii orașului pentru un astfel de moment, despre ce putem face concret pentru a reduce riscurile, cum a apărut programul Bucureștiul Pregătit, dar și de ce informarea și implicarea individuală pot face diferența în cazul unui cutremur major, vorbește Alina Kasprovschi, director executiv al Fundației Comunitare București, în dialog cu Anca Mateescu, la GPS Cultural.

În urmă cu aproximativ 14 ani, când Alina Kasprovschi punea bazele Fundației Comunitare București, ideea de implicare civică și donații era mult mai puțin răspândită decât astăzi. Sectorul non-profit era dominat de câteva organizații mari, în special filiale ale unor rețele internaționale, iar contactul oamenilor obișnuiți cu astfel de inițiative era limitat.

„Când ne gândeam la donații, ne gândeam poate la haine pe care nu le mai folosim sau la bani dați la semafor. Cam aici era nivelul de implicare în 2010.”

Între timp, lucrurile s-au schimbat. O parte importantă a finanțării a început să vină din mediul privat, prin sponsorizări, iar formele de implicare s-au diversificat. Donațiile prin SMS au devenit accesibile pentru tot mai mulți oameni, iar voluntariatul a intrat treptat în cultura generațiilor tinere.

Un moment important în apariția programului Bucureștiul Pregătit a fost publicarea, în 2017, a investigației realizate de jurnalista Georgiana Ilie în revista DoR, despre vulnerabilitatea seismică a Capitalei. Articolul a avut un impact puternic asupra echipei Fundației Comunitare București.

„Evident că știam cu toții despre cutremure și risc seismic, dar la nivel foarte abstract”, spune Alina Kasprovschi.

Lectura investigației a schimbat radical perspectiva: consecințele unui cutremur major nu s-ar limita la minutele în care pământul se mișcă, ci ar afecta viața orașului pentru luni întregi.

„Viața în București va fi aproape imposibilă timp de luni și luni, până când vor fi curățate străzile de dărâmături. Vorbim de aproximativ 2000 de clădiri vulnerabile doar dintre cele expertizate.”

În aceste condiții, echipa fundației a ajuns la concluzia că nu poate preveni cutremurul și nici nu poate finanța consolidarea clădirilor, dar poate contribui la reducerea pierderilor prin informare și educație. Din această idee s-a născut programul Bucureștiul Pregătit, care urmărește să crească nivelul de conștientizare și pregătire al populației în fața unui posibil cutremur major.

Un alt instrument important dezvoltat în cadrul programului este planul de supraviețuire pentru primele 72 de ore, realizat împreună cu Departamentul pentru Situații de Urgență.

„Primele 72 de ore sunt critice pentru supraviețuire. Dacă nu ești o urgență majoră, în aceste ore e foarte posibil să fii pe cont propriu.”

De aceea, ghidul oferă recomandări practice pentru persoane, familii și comunități: de la pregătirea unui kit de urgență cu apă și provizii, până la stabilirea unui plan de întâlnire cu membrii familiei sau învățarea noțiunilor de prim ajutor.