Tribulațiile sincronizării noastre literare

Adriana Babeți, nume cu rezonanță în critica, eseistica și proza noastră contemporană, este și unul dintre membrii fondatori ai grupului de studiu ”A treia Europă”, care a inițiat și finalizat zeci și zeci de lucrări din diferite domenii ale umanioarelor. Despre acest proiect original, dar și despre cărțile publicate de-a lungul anilor, dialogăm cu autoarea în cadrul rubricii Scriitori la microfon ce deschide Confluențele literare de luni-seara.

Colecția „Biblioteca medievală” a Editurii Polirom reunește preponderent o serie de traduceri din filosofia medievală. Dar cultura Evului de Mijloc nu ar fi completă fără literatura, arta și credința vremii. Este doar unul dintre motivele pentru care volumul „Teatru”, al Hrotsvitei din Gandersheim, o canonică din Saxonia secolului al X-lea, a fost tradus din latină în română, în colecția amintită, de către Ștefan Ivas. Cum concepea Hrotsvita din Gandersheim să scrie teatru? Aflăm, la Meridiane literare, de la universitarul clujean Alexander Baumgarten, coordonatorul colecției „Biblioteca medievală” a editurii ieșene.

„Ne sinronizăm? Ne sincronizăm. Dar cu cine, cu ce?” Acestor întrebări care s-au constituit ca teme ale Colocviului național „E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne” a încercat să le dea un răspuns Matei Vișniec. Ne sincronizăm adică cu acest Occident, al cărui viitor este privit cu tot mai puțin optimism de occidentalii înșiși? Ne sincronizăm rămânând aici, sau plecând acolo? Ascultați răspunsurile lui Matei Vișniec într-un reportaj difuzat la Dialogul ideilor.