Pădurile ca arhivă a timpului: 800 de ani de climă înscriși în memoria arborilor
29 Ianuarie 2026, 17:40
Ce ne spun copacii despre secetă, trecut și viitor?
Dar și cum „citim” viitorul pădurilor în inelele copacilor - cam așa s-ar putea sintetiza ceea ce își propune proiectul intitulat „Evenimente extreme compuse dintr-o perspectivă pe termen lung și impactul acestora în dinamica silvică” (https://www.silvic.usv.ro/), proiect finațat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), derulat de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (https://usv.ro/), prin Facultatea de Silvicultură (https://www.silvic.usv.ro/) - Laboratorul de Biometrie Forestieră (https://www.facebook.com/
„Laboratorul era deja aici și era destul de bine echipat, dar acum avem cred că unul dintre cele mai bune laboratoare din Europa pe partea de dendroclimatologie și anatomia lemnului.
Ideea este că acum putem face aici analize care înainte nu se puteau face. Trebuia să ne rugăm de diverse instituții din Europa. Eu zic că este cel mai tare laborator din Estul Europei. Sperăm să mai obținem finanțare și în viitor să cumpărăm și un spectrometru de masă ca să facem și analiză de izotopi, care sunt un indicator mult mai bun pentru fenomenul de secetă. (...) Vrem să avem o serie de aproximativ 800 de ani, care ne va da indicații despre fenomenul de secetă pe partea de Est a României pe bază de izotopi stabili în lățimea inelelor de copac, care este un indicator extraordinar pentru fenomenul de secetă, pentru că este mult mai sensibil la factorii climatici.
În plus, pe lângă faptul că facem foarte multă știință, sperăm să ajutăm un pic pe viitor și la legislație, dacă reușim să identificăm, de exemplu, care specie de copaci sunt mai sensibili la fenomenul schimbărilor climatice. Urmărim să studiem impactul schimbărilor primatice asupra sănătății pădurilor din România și eventual să creăm niște scenarii despre cum va fi peste 50-100 de ani. Și mai ales să vedem care specie de copac este mai rezilientă la secetă, valuri de căldură”, spune Monica Ioniță-Scholz.
Tot în acest proiect lucrează, ca cercetătoare post doctorandă, și Viorica Nagavciuc, dr. în geografie, cercetătoare post-doctorandă la Institutul Alfred Wegener, Centrul de cercetări polare și marine Helmholtz (https://www.awi.de/en/) din Bremerhaven, Germania.
Noi dorim să reconstituim, pe baza diferitelor parametrii climatici, variabilitatea climatică din trecut, dar utilizând diferiți parametri ai inelului anual, inclusiv lățimea inelului anual, densitatea maximă a inelului anual, compoziția izotopică în inelele anuale, dar și parametrii anatomici, ca să avem un spectru cât mai larg de variabilitate și mai mulți parametri. În felul acesta, vom avea un ansamblu de cum au variat condițiile climatice, nu doar un parametru, ci întreg sistemul, pentru a înțelege ce se întâmplă în prezent și pentru a putea face anumite proiecții în viitor, ce să va întâmpla. Pentru că doar cunoscând trecutul și având niște serii foarte lungi de timp, putem să înțelegem care sunt ciclurile climatice și ce poate să se întâmple în viitor.
Sunt anumite erori, pentru că orice reconstuire nu reprezintă o dată la fel de certă, precum iese o dată de observație, însă noi putem să observăm acest lucru cu anumite corecții, iar schimbările care se întâmplă acum influențează la fel arborii. Prin analiza acestei corelații, legături între climă și diferiți parametri, înțelegem și cum reacționează arborii la aceste schimbări, ca să avem o imagine cum ne va afecta în viitor și mai mult. (...) Mie îmi plac foarte mult arborii! Este uimitor cât de multă informație pot să înregistreze arborii, pădurea în general, și câtă informație pot să ne ofere. Au anumite caracteristici pe care celelalte arhive naturale nu le oferă, spune Viorica Nagavciuc.
Pe larg, la Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe, la Radio România Cultural și pe www.radioromaniacultural.ro, realizatoare Corina Negrea.
