DOSAR DE PATRIMONIU cu Bogdan Vișan: Invitat Ștefan Bâlici, manager al Institutului Național al Patrimoniului
22 Septembrie 2019, 06:13
„A nu fi de folos nimănui înseamnă a
fi mort printre cei vii" scria, cu secole în urmă, marele Johann Wolfgang von Goethe. Și chiar când zorii unui nou secol stăteau să apară, mai exact în anul 1799, celebrul scriitor și om de stiință german introducea în cultura europeană noul concept de proprietate colectivă, subliniind importanța protejării patrimoniului, ca bun comun universal: "Toate operele de artă aparţin de drept întregii omeniri, iar dacă le deţii în proprietate, trebuie să le conservi", scria Goethe, iar îndemnul său avea să devină un adevărat crez al lumii europene. În spațiul franco-german cuvintele sale aveau să reverbereze multă vreme, influențându-l pe Victor Hugo și pe mulți alți gânditori ai secolelor al XIX-lea și al XX-lea.
Treptat, în întreaga Europă, inclusiv în spațiul românesc, s-au dezvoltat conceptele de protecţie, conservare şi restaurare a monumentelor istorice. Au luat naștere instituții naționale și internaționale, comisii de specialiști, înființându-se, în cele din urmă, la propunerea UNESCO, Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS), cel care va contribui esențial la înlocuirea termenului de "monument istoric" cu cel de "patrimoniu cultural", consacrat astăzi.
Noi, românii, ne mândrim în momentul de față cu situri culturale (cetățile dacice din Munții Orăștiei, bisericile din Moldova, satele cu biserici fortificate din Transilvania, centrul istoric al Sighișoarei, Mănăstirea Horezu sau bisericile de lemn din Maramureș), precum și cu două situri naturale (Delta Dunării și pădurile seculare de fag din Carpați) incluse deja oficial în patrimoniului mondial UNESCO. Mai mult decât atât, România are încă șapte elemente incluse pe Lista Patrimoniului Imaterial (ritualul călușului, doina, ceramica de Horezu, colindatul de ceată bărbătească, Feciorescul de
Ticuș, meșteșugul covoarelor tradiționale de perete și practicile culturale asociate zilei de 1 Martie). Dar, paradoxal, cu toate acestea, din motive ce țin de contextul istoric, de cadrul politic sau legislativ, nu am elaborat încă un cod al patrimoniului cultural. Avem probleme din ce în ce mai mari legate de degradarea monumentelor istorice, pierdem în fiecare an zeci sau sute de astfel de valori de patrimoniu. Lipsa unei legislații coerente, lipsa fondurilor, a mâinii de lucru sau lipsa de comunicare pe plan administrativ sunt, de obicei, cele mai mediatizate cauze ale unei stări de fapt cunoscute pe plan intern și internațional.
Dar pentru că mulți dintre noi credem totuși într-un "viitor pentru trecutul nostru", preluând un cunoscut motto al Consiliului Europei, pentru că avem oameni de cultură care au dovedit deja că le pasă, pentru că se împlinesc, iată, aproape 10 ani de când mai multe comisii de specialiști lucrează la elaborarea unui Cod al Patrimoniului coerent, se cuvine să ne privim acest trecut, care ne conferă însăși identitatea națională, cu foarte multă speranță.
Iată de ce, în cadrul emisiunii „Dosar de patrimoniu" de duminică seară, Radio România Cultural vă propune o întâlnire specială cu domnul Ștefan Bâlici, manager al Institutului Național al Patrimoniului.
Vom încerca să aflăm cum se raportează activitatea Institutului la strategia patrimoniului cultural european pentru secolul XXI, care sunt componentele prioritare ale strategiei, cu ce probleme se confruntă specialiștii în încercarea de protejare a patrimoniului și de revitalizare a zonelor istorice.
Ascultați „Dosar de patrimoniu", cu Bogdan Vișan, pe 22 septembrie, între orele 23.00- 23.30! Numai la Radio România Cultural.
Sursa: Pixabay
