„Critica literară a devenit acum unboxing, de aceea mi-a devenit și mie străină” - Bogdan Alexandru Stănescu
08 Decembrie 2025, 12:05
Într-o ediție specială Orașul vorbește, transmisă de la Târgul de Carte Gaudeamus, Bogdan Alexandru Stănescu discută cu Daria Ghiu despre statutul scriitorului, despre libertatea literaturii și despre presiunile tot mai vizibile care apasă asupra autorilor și cititorilor deopotrivă.
Bogdan Alexandru Stănescu recunoaște cu o ironie discretă că jonglează cu multe roluri: editor, scriitor, traducător, director editorial. „Le joc cât o să mai pot și eu. Încep să simt că se apropie de final jocul”, spune el, cu un realism dezarmant.
Noua sa carte, Peștii cubanezi. Un secol în eseuri (Editura Trei), pornește dintr-o nevoie profund personală și intelectuală de a repoziționa lectura într-o epocă în care „simpla lectura unei cărți de literatură a căpătat aspectul unei vânători cu copoi”. În interviu, Stănescu explică faptul că „lectura nu mai poate fi inocentă politic, tocmai pentru că cititorului i se cere vigilență dinainte de a deschide cartea”.
Cartea s-a născut și din reacțiile — uneori disproporționate — ale spațiului public actual. Stănescu vorbește deschis despre momentul în care romanul Copilăria lui Kaspar Hauser (Editura Polirom) a fost acuzat de rasism:
„Am primit toate acuzațiile astea în plex... a fost un moment destul de sensibil pentru mine”, mărturisește el, povestind cum s-a refugiat atunci în plimbări lungi și în podcasturile despre eseuri ale lui David Runciman.
Un fir roșu al volumului este meditația asupra libertății — în literatură, dar și în viața publică a scriitorului. „Libertatea este spațiul propriu literaturii. Literatura nu poate funcționa într-un spațiu unde lipsește libertatea — sau, dacă funcționează, atunci tocmai acolo va căuta exact această libertate și va cere libertatea. Tot vorbim despre scriitorii din perioada comunismului, despre cortina de fier, despre toți acei mari autori care au reușit să spargă, să sfâșie acea cortină, fie fugind, fie vorbind împotriva regimului, fie făcându-le pe amândouă. Ori acum ne aflăm într-o așa zisă libertate, care însă știm foarte bine că este condiționată comercial… suntem supuși cenzurii influencerilor”, spune Stănescu, indicând tensiunea permanentă dintre expresia artistică și presiunile contemporane: de la „indignarea colectivă” la dinamica rețelelor de socializare.
Interviul deschide și o discuție amplă despre tradiția eseului, despre Baldwin și Montaigne, despre recitirile care i-au schimbat perspectiva. Pentru el, reluarea marilor eseiști a fost o „mică paideie”, iar revelația esențială a venit din nuanțe: „Am citit-o pe Virginia Woolf cu totul alți ochi la 40 și ceva de ani decât la 20”.
În final, dialogul alunecă firesc și spre rolul său editorial la Anansi, spre una dintre cele mai așteptate traduceri de la Gaudeamus, Zsömle s-a dus (traducere de Ildikó Gábos-Foarță) de László Krasznahorkai, laureatul Premiului Nobel pentru literatură din acest an și spre noua colecție Anansi - Port Royal, dedicată călătoriilor și descoperirilor (în care vor apărea romane de aventuri, cărți de călătorie, reportaje de război).
Interviu realizat de Daria Ghiu în emisiunea Orașul vorbește, produsă de Gabriela Mitan Dulgheru și difuzată în fiecare zi de luni până vineri, de la ora 9.00, la Radio România Cultural.
