Ilustrată din Amsterdam - Anul cultural 2026 în Țările de Jos

Ultima expoziție pe care am vizitat-o la finalul anului trecut a fost cea de la Muzeul H’Art din Amsterdam, dedicată tatălui sculpturii moderne, Constantin Brâncuși. A fost cea de-a patra vizită în această expoziție remarcabilă, care a evidențiat atât de bine contribuția unică a lui Brâncuși la evoluția sculpturii moderne. Expoziția se închide la sfârșitul săptămânii. Cele mai multe lucrări vor pleca spre Germania, pentru o altă expoziție, însă Brâncuși nu dispare din peisajul cultural al Țărilor de Jos.

O expoziție pe care o aștept cu nerăbdare este cea de la Muzeul Național din Amsterdam, Rijksmuseum. Lucrarea Prometeu, semnată de Brâncuși, astăzi în colecția Muzeului de Artă din Philadelphia, vine la Amsterdam special pentru expoziția Metamorfoze, care se deschide pe 6 februarie. Lucrări de Tizian, Correggio, Caravaggio, Rodin, Magritte, Bourgeois și mulți alții ne vor reaminti de una dintre cele mai importante surse de inspirație pentru artiști din toate secolele: Metamorfozele lui Ovidiu.

Începând cu luna mai, grădinile Rijksmuseum vor găzdui lucrările unui alt artist influențat de arta lui Brâncuși. Olandezul Carel Visser îl vizita adesea pe Brâncuși în atelierul său din Paris. Este al patrulea an consecutiv în care, în grădinile Rijksmuseum, se va simți spiritul lui Brâncuși.

O temă dragă artistului român – păsările – va fi abordată în expoziția intitulată simplu Păsări, de la muzeul Mauritshuis din Haga. Să nu uităm că una dintre cele mai cunoscute lucrări din colecția muzeului este Sticletele, pictat magistral de Carel Fabritius în 1645. Tabloul a fost sursa de inspirație pentru romanul cu același titlu al Donnei Tartt, pentru care autoarea a primit, în 2013, Premiul Pulitzer. Faptul că celebrul Simon Schama este curator invitat al acestei expoziții sporește curiozitatea. Ideea expoziției a venit, așa cum mărturisește directoarea muzeului, Martine Gosselink, de la volumul lui Schama, Foreign Bodies, publicat în 2023, după pandemie. În Corpuri străine, Schama explorează granițele dintre om și natură.

Sticletele, Carel Fabritius, 1645, ulei pe lemn, ©Mauritshuis, Haga.

Simon Schama, Simon 2013 - c Oxford Film and Television Ltd

Bellezza e Bruttezza este titlul expoziției care se deschide la Centrul de Arte Frumoase BOZAR din Bruxelles. Este o incursiune în evoluția standardelor frumuseții și urâțeniei în operele artiștilor italieni renascentiști și ale omologilor lor din nordul Europei. Cele 90 de lucrări selectate sunt semnate de artiști precum Botticelli, Titian, Tintoretto, Cranach, Matsys, Carracci, Bordone, Sellaer, Dürer, Veronese, Campi și Dossi.

Pomona, Frans Floris de Vriendt, 1565, ulei pe pânză, ©Hallwylska museet/SHM, Stockholm

Rămân în Belgia, dar de data aceasta la Muzeul de Arte Frumoase din Gent, unde, pe 7 martie, se deschide o expoziție dedicată femeilor-artiste active în secolele XVII și XVIII, din Antwerp până la Amsterdam. Sub titlul Unforgetable/Memorabil, expoziția își propune să fie prima retrospectivă majoră dedicată lucrărilor semnate de 40 de femei care au excelat nu doar în pictură, ci și în sculptură, gravură, textile și decupaje în hârtie. Michaelina Wautier, Judith Leyster, Clara Peeters și Maria van Oosterwijck sunt doar câteva dintre numele care nu trebuie uitate.

Agnes si Dorothea, Michaelina Wautier, ulei pe pânză, ©KMSKA, Antwerp.

Înapoi în Amsterdam, Muzeul Van Gogh pregătește pentru mijlocul lunii februarie o expoziție intitulată Yellow/Galben, o culoare atât de dragă lui Vincent van Gogh, simbol al luminii pentru artist. Floarea-soarelui va fi lucrarea centrală a expoziției.

Interesantă se anunță și expoziția de la Muzeul Stedelijk din Amsterdam, care se deschide pe 18 aprilie: Masculinity Today. Ce înseamnă să fii bărbat în ziua de astăzi? Aceasta este întrebarea de la care pornește expoziția, așa cum se menționează pe site-ul muzeului, într-o perioadă în care suntem martorii „ascensiunii „manosferei”, o rețea online dominată de o formă dură și misogină de masculinitate, percepută de mulți o amenințare și devenită tot mai populară odată cu trumpismul.” Ilustrata din Amsterdam nu va lipsi de la niciuna dintre aceste expoziții.

Luna martie este luna târgurilor de artă. TEFAF, la Maastricht, se deschide pe 14 martie: 276 de galerii de artă din 24 de țări, de pe cinci continente, care acoperă 7.000 de ani de istorie a artei. La sfârșitul lunii martie este programat ART Rotterdam, la care participă și două galerii din România, aceleași ca anul trecut: Galeria Sector 1 și Galeria Ivan, ambele din București.

Tefaf 2025. © Claudia Marcu

Un fenomen interesant în Țările de Jos este apariția de noi muzee private sau în parteneriat privat-public. Conform Institutului Național de Statistică, Olanda, o țară cu o suprafață de șase ori mai mică decât România, are peste 600 de muzee. Zece muzee noi s-au deschis anul trecut, iar anul acesta sunt anunțate încă trei. Acest fenomen va fi în curând subiectul unui Ilustrate din Amsterdam.

Acestea sunt doar câteva exemple dintre sutele de evenimente culturale de interes internațional programate în 2026 în Regatul Țărilor de Jos şi Belgia.

Autor: Claudia Marcu