Daniela Rei Vișan, în dialog cu profesorul Silviu Constantinoiu 

Cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la înființarea Societății Române de Chirurgie vom discuta despre cele mai importante nume din chirurgia românească, specialiști recunoscuți pe toate meridianele lumii.

Spitalul Clinic Colțea din București este unul din cele mai vechi centre medicale din România, dar și din Europa, pregătind chirurgi care au scris o pagina importantă în istoria medicinii. Societatea Română de Chirurgie a fost înființată la 11 februarie 1898 de profesorul Constantin Severeanu și profesorul Th. Ionescu.

Sub tutelajul SCR au fost organizate 19 congrese naționale, sute de conferințe, simpozioane, consfătuiri, ședințe periodice. Activitatea a fost întreruptă doar în perioadele război, între 1910-1914, respectiv 1915-1921.

Domnul Profesor Silviu Constantinoiu a fost profund implicat în funcționarea acesteia, în calitate de Secretar (1991-2000) de Vicepreședinte ( 2010-2014) și Președinte al Societății Române de Chirurgie ( 2014-2020).

Cu toate dificultățile și sincopele sistemului medical din România, chirurgii noștri sunt recunoscuți pe plan internațional, reușind să rezolve cazuri medicale extrem de dificile, similare celor abordatae în cele mai performante clinici din străinătate. Vom încerca să nuanțăm câteva elemente legate de superspecializările apărute pe plan mondial în chirurgie în ultimele decenii, despre avantajele dar și dezavantajele acestui tip de abordare . Efortul uman depus de medicii români echilibrează în multe situații disfuncțiile administrative și reușesc să acopere deficitul de personal medical supercalificat din multe zone ale țării.

Puțini știu câtă stăpânire de sine, cât efort, răbdare, studiu și câtă disciplină sunt necesare pentru a salva viețile pacienților, mai ales a celor care și-au neglijat problemele de sănătate și au venit cu mare întârziere la un consult medical. În ultimele două săptămâni au fost organizate mai multe evenimente focalizate asupra pacienților oncologici. Adoptarea Planului Național de Combatere a Cancerului la sfărșitul anului 2022 reprezintă un pas important în medicina românească. Perfecționarea programelor de screening, în special pentru cancerul colorectal, mamar și cel de col uterin ar putea salva anual mii de vieți.

Definitivarea și aplicarea cât mai rapidă a unor măsuri medico-administrative precum ”parcursul bolnavului oncologic” va scurta perioada de timp dintre momentul diagnosticului oncologic și cel al terapiei de tip medicamentos, chirurgical sau radiologic, îmbunătățind semnificativ prognosticul bolii.

Întrucât cancerul colorectal reprezintă în multe zone ale lumii principala formă de boală oncologică în rândul populației l-am rugat pe domnul Profesor Silviu Constantinoiu să sintetizeze cele mai importante aspecte legate de simptomatologia precoce, diagnosticul și tratamentul cancerului colorectal. Conform statisticilor oficiale se raportează anual aproximativ 1,36 milioane de noi îmbolnăviri. Majoritatea cazurilor apar după 60-70 de ani; în ultimii ani s-a înregistrat o scădere ușoară a vârstei pacienților nou diagnosticați. La bărbați reprezintă cea de a treia formă de cancer după cel de prostată și de plămâni; la femei este pe locul al doilea, după cancerul de sân. Mâncarea procesată, dieta bogată în grăsimi, preparată mai ales prin afumare, consumul redus de legume , fructe, pește favorizează apariția unor formațiuni precanceroase.

Alcoolul, fumatul, consumul de estrogeni, tamoxifen sau contraceptive orale cresc riscul apariției cancerului colorectal. Infecțiile virale, mai ales cele provocată de Human Papilloma Virus pot crește riscul de îmbolnăvire.

Un fenomen cercetat tot mai mult în anii din urmă este legat de relația dintre litiaza biliară și creșterea incidenței cancerului colorectal. Pacienții colecistectomizați au și ei un risc ridicat de a face acest tip de tumoră datorită acizilor biliari secundari prezenți în concentarție ridicată în tubul digestiv, ne avertizează Domnul Profesor doctor Silviu Constantinoiu.

Există și anumite mutații genetice, respectiv modificări ale genei APC (adenomatous polyposis coli) care determină apariția polipozei familiale.

Manifestările clinice depind de localizarea tumorii, de tipul anatomo-patologic și de stadiul evolutiv. În general cancerul colorectal evoluează lent, timp de 10-20 de ani. Semnele generale sunt nespecifice în primii ani de boală, predominând în fazele incipiente un sindrom anemic cu astenie, amețeli, paloare, tahicardie și hipotensiune arterială, la care se adaugă ulterior inapetență, scădere în greutate, subfebrilitate.

Odată cu creșterea în dimensiune a tumorii, pot să apară dureri abdominale, tenesme, modificări semnificative de tranzit intestinal, sângerări de intensitate redusă și medie. În tumorile localizate la nivelul colonolui drept tumorile se pot suprainfecta, cu apariția unui sindrom septic caracteristic.

Pentru a depista din timp astfel de tumori, în multe țări ale lumii unde se face un screening periodic al tubului digestiv după vârsta de 50 de ani. În țările cu incidență ridicată, sau în familiile care au avut astfel de cazuri, se recomandă monitorizarea și mai atentă a persoanelor care au împlinit 40 de ani.

Cele mai indicate metode de diagnostic sunt: tușeul rectal, rectosigmoidoscopia, colonoscopia, ecografia endorectală, irigografia, computertomografia. În cazul tumorilor deja confirmate se recomandă efectuarea unui RMN pentru a depista gradul de penetrare a țesuturilor adiacente și metastazele la distanță. În ultimii ani se recomandă din ce în ce mai frecvent așa-numita Positon Emission Tomography-PET , investigație care poate oferi informații importante despre apariția metastazelor la distanță. Această probă are la bază observațiile unui renumit doctor român, profesorul Ion Chiricuță, care, în anul 1960 a raportat concluziile unui studiu efectuat la Cluj cu privire la creșterea metabolismului celulelor canceroase evidențiat printr- un consum mai ridicat de glucoză.

Care este oportunitatea organizării unor centre de excelență în chirurgie în România reprezintă cea de a treia temă pe care v-o propunem în cadrul emsiunii REConCHILLiant de duminică 12 februarie 2023 la Radio România Cultural.

Realizator: Daniela Rei Vișan