REConCHILLiant cu Daniela Rei Vișan și invitații săi

Sâmbătă 10
octombrie de la ora 14,30 vă propunem la Radio România Cultural trei subiecte medicale importante dezbătute
alături de domnul profesor Silviu Constantinoiu- Directorul Centrului de
Excelență în Chirurgie Esofagiană din București, doamna doctor Gabriela
Mihăilescu- șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol
Davila din București și domnul profesor Mircea Penescu – Șeful Secției
Nefrologie II din cadrul Spitalului Clinic de Nefrologie Doctor Carol Davila
din București.

Vom discuta despre
chirurgia și reconstrucția esofagiană, despre neuropatiile apărute la pacienții
cu COVID și depre bolile renale cronice provocate de diabet, hipertensiune arterială
și unele medicamente administrate
incorect( mai ales antibiotice și analgezice).

***

Chirurgia
esofagului reprezintă unul din cele mai dificile domenii chirurgicale existente
până în acest moment. Pentru a te aventura în acest domeniu sunt necesare cunoștințe aprofundate de chirugie
generală, abdominală și toracică, o echipă interdisciplinară capabilă să
colaboreze bine pe durata celor 7-8 ore( cât durează o astfel de intervenție)
și o capacitate de concentrare extraordinară. Din punct de vedere anatomic
esofagul este un oragan aparte, subliniază domnul profesor doctor Silviu
Constantinoiu. ”Spre deosebire de celelalte organe abdominale, rezecția sa
trebuie dublată de un procedeu dificil de reconstrucție esofagiană, cu
fragmente din stomac sau intestin.”

”Atunci când se
impune o plastie totală de esofag chirurgul trebuie să străbată și cavitatea
toracică, o zonă cu vase de sânge și nervi importanți, o zonă în care orice
greșeală, oricât de mică, poate pune în pericol viața pacientului”. Instruirea
pentru o asfel de intervenție durează ani de zile. Profesorul Teodor Horvat sublinia
faptul că la noi în țară poți număra pe degete chirurgii care se încumetă să
opereze esofagul.

Iată de ce lumea
medicală din România, dar nu numai, a salutat apariția Tratatului de patologie
și chirurgie esofagiană coordonat de domnul profesor Silviu Constantinoiu,
Directorul Centrului de Excelență în Chirurgie Esofagiană din București. Am discutat
cu domnul profesor despre echipa de specialiști români și străini care semnează
articolele din acest volum- considerat de mulți chirurgi o adevărată carte de
căpătâi pentru cei care doresc să urmeze acest drum: medici primari, specialiști,
rezidenți, studenți, fiind considerat cel mai complex și complet volum apărut
în România în ultimii 50 de ani. Sunt abordate și explicate toate aspectele
posibile privind anatomia, fiziologia, fiziopatologia, morfopatologia,
explorarea medicală, tehnicile de abordare imagistică și chirurgicală ale
esofagului. Volumul a apărut la Editura Academiei Române și a fost publicat la tipografia Curtea
Veche, insumând peste 800 de pagini de studii, articole, imagini adunate în
timp de medicii care au colaborat la realizarea
unei astfel de lucrări de excepție.

***

Actuala pandemie cu
COVID 19 reprezintă o adevărată piatră
de încercare pentru sistemele de sănătate din întreaga lume. Săptămâna trecută
am discutat cu doamna doctor Gabriela Mihăilescu șef de lucrări la Universitate
de Medicină și Farmacie Carol Davila din București despre mecanismele
fizipatologice implicate în apariția unor complicații sau sechele neurologice
la pacienții cu SARS-Cov-2- în timpul tratamentului sau după negativarea
probelor de laborator. Am discutat săptămâna trecută despre primele cinci mecanisme fiziopatologice descrise de neurologi. Pentru
ascultătorii care nu au fost atunci alături de noi le recomandăm emisiunile
arhivate pe site-ul Radio România Cultural.

Vă promiteam atunci
difuzarea unor informații suplimentare despre
cel de al 6-lea mecanism fiziopatologic cu impact neurologic semnificativ: este
vorba despre complicațiile neurologice induse medicamentos (mișcări
involuntare-mioclonii, tremor, ataxie) apărute la unii pacienți cu COVID-19
după tratamentul antiviral. În ediția de sâmbătă 10 octombrie a emisiunii
REConCHILLiant vom discuta și despre complicațiile/sechelele neurologice ” de stare critică” ( polineuropatii,
miopatii) raportate la unii pacienți infectați cu virusul SARS-Cov-2 tratați
timp îndelungat la secțiile ATI. În acest context, mai mulți cercetători din diverse
zone ale lumii ne avertizează asupra pericolului declanșării sau agravării unor
boli neurodegenerative.

” Anxietatea și
depresia pot agrava tremorul extremităților la unii pacienți cu boli
neurodegenerative cronice chiar și după negativarea probelor biologice ” subliniază
doamna doctor Gabriela Mihăilescu medic primar neurolog la Spitalul Clinic
Colentina din București.

***

Cel de al treilea
subiect pe care vi-l propunem în ediția de sâmbătă 10 octombrie 2020 este legat
de boala renală cronică. L-am invitat alături de noi pe domnul profesor Mircea
Penescu, Șeful Secției Nefrologie II din cadrul Spitalului Clinic de Nefrologie
Doctor Carol Davila din București.

Vom trece în
revistă bolile de cauză EXTRARENALĂ care pot provoca în timp alterări grave ale
rinichilor, favorizând apariția
insuficienței renale cronice, cu repercursiuni extrem de grave asupra întregului
organism.

Diabetul zaharat se
poate complica cu nefropatia diabetică;se estimează că aproximativ 30% din
pacienții cu diabet evoluează în timp spre astfel de patologii renale.Hipertensiunea
arterială netrată poate induce nefroangioscleroză și sindromul cardio-renal.

Nefropatiile
medicamentoase reprezintă un capitol important din nefrologie. Aminoglicozidele
spre exemplu, folosite în tratamentul multor infecții severe determinate de
bacterii Gram – ”pot destabiliza funcția renală” a subliniat domnul profesor
Mircea Penescu.

Nefropatia fenacetinică este una din cele mai des întâlnite nefropatii intersițiale provocate de excesul de analgezice. Ea a fost descrișă pentru prima dată de Zollinger și Spuhler în Elveția și afectează un procent semnificativ din populația globului, mai ales în țările civilizate. Cum anume? Ne va explica domnul profesor doctor Mircea Penescu.