REConCHILLiant cu Daniela Rei Vișan și invitații săi

Duminică 27 noiembrie 2022 de la ora 18,00 vă propunem la Radio România Cultural o reîntâlnire cu doamna Felicia Waldman, coordonator al Centrului de Studii Ebraice, editor al revistei Studia Hebraica și domnul Vasile Zecheru, coordonatorul Colecției Arta Regală de la Editura Herald.

Punctul de plecare al dialogului nostru l-a constituit relația dintre TRADIȚIE și modernitate. Am încercat să vă oferim o perspectivă cât mai completă a acestui subiect apelând la repere esențiale pentru cele trei religii abrahamice.

În perioada 15-16 noiembrie 2022 s-au desfășurat la București ” Zilele culturii sefarde”. Folclorul și cultura sefardă au avut o influență importantă asupra întregului continent mai ales după alungarea evreilor sefarzi din Spania în anul 1492. Am discutat cu doamna Felicia Waldman despre tematica folclorului sefard, despre transmiterea vie, din generație în generație a învățăturilor din cărțile sfinte, a obiceiurilor, a sâmburelui tradițional considerat purtător de energie și sevă. După cum scria Moses Gaster, Președintele Societății britanice de folclor și Șef Rabin al comunuității sefarde din Londra ” diferitele popoare sunt ramuri ale aceluiași copac.” El s-a născut în România și a avut un rol important în studierea folclorului și a literaturii române vechi. L-a interesat în mod special modul în care au circulat anumite teme în folclorul și mitologia popoarelor europene.

Muzica sefardă este o adevărată oglindă a acestei tradiții. La sfărșitul secolului al XIX- lea Templul Mare Spaniol din București a căpătat o și mai mare strălucire datorită cantorilor din străinătate ( Italia, Austria, Franța) invitați să concerteze în România. Influențele muzicii și ale folclorului sefard pot fi regăsite cu ușurință în Balcani chiar și în zilele noastre.

Relația dintre știință și tradiție este percepută în iudaism într-un mod aparte. După cum subliniază doamna Felicia Waldman există gânditori evrei care au intuit cu mai multe secole în urmă anumite taine ale universului și care au fost explicate abia în ultimele decenii datorită dezvoltării fizicii și a tehnologiilor de vârf.

L-am rugat pe domnul Vasile Zecheru, coordonatorul Colecției Arta Regală de la Editura Herald, să abordăm acest subiect al relației dintre TRADIȚIE și modernitate utilizând instrumentarul propus de Anton Dumitriu, filosof, matematician și logician român ale cărui lucrări reprezintă o adevărată sinteză a gândirii filosofice, a raționamentului matematic orientate după un atașament spiritual profund. Lucrarea sa ”Orient și Occident”, apărută în 1943, deschide problematica criticii lumii moderne așa cum făcuse cu 20 de ani mai devreme și Rene Guenon. Iar dacă la începutul carierei sale Anton Dumitriu a avut mai multe obiecții la opera lui Rene Guenon, în lucrările apărute spre sfârșitul vieții consideră că argumentele aduse de acesta sunt justificate. Apariția volumelor lui Guenon ” Criza lumii moderne”, ” Orient și Occident” , ” Domnia cantității și semnele vremurilor” au fost urmate de critici îndârjite și vrăjmășii de durată. Mircea Eliade și-a nuanțat și el atitudinea față de aceste lucrări spre sfârșitul carierei sale universitare. Inițial își exprimase reticența față de multe idei prezentate în aceste volume.

Modelul omului tradițional, profund ancorat la valorile spirituale a fost aspru criticat de adepții viziunii atee despre lume și viață; raportarea continuă la adevărul imuabil ce susține lumea, orientarea centripetă spre centrul ființei poate fi cu greu înțeleasă de gânditorii materialiști obișnuiți cu abordarea strict științifică a lumii. Acest antagonism spiritual se reflectă în cele mai profunde aspecte ale vieții; omul tradițional are ca reper esențial divinitatea; viața pământească este doar o etapă a existenței sale, iar împlinirea ei deplină nu poate fi realizată decât în conlucrare cu Dumnezeu.

Domnul Vasile Zecheru ne va ajuta să înțelegem toate aceste subtilități ce țin de o viziune tradițională autentică, dublată de un profund angajament spiritual.

O emisiune de Daniela Rei Vișan