REConCHILLiant : Daniela Rei Vișan în dialog cu domnul profesor doctor Miron Bogdan

Sâmbătă 5 decembrie de la ora 14,30 vom discuta la Radio România Cultural despre mecanismele fizopatologice ce declanșează principalele complicații din infecția cu virusul SARS-Cov-2. Va fi alături de noi domnul doctor Miron Bogdan profesor consultant la Facultatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București.

Conform statisticilor oficiale internaționale de la începutul epidemiei cu COVID 19 și până în prezent au fost infectate peste 65.601.000 de persoane. Peste 1.500.000 au decedat; aproximativ 45.432.000 s-au recuperat.

În România numărul total de îmbolnăviri se situează în jurul cifrei de 493.000. Aproximativ 12.000 de pacienți au pierdut lupta cu boala. Majoritatea aveau comorbidități importante, diabetul și bolile cardiovasculare reprezentând un factor de risc semnificativ.

Suprapunerea pandemiei cu COVID 19 peste infecțiile respiratorii de sezon supraîncarcă și mai mult sistemul medical. Spitalele și camerele de gardă sunt deja suprasolicitate iar medicii de familie fac față cu greu avalanșei zilnice de consultații.

Iată de ce l-am rugat pe domnul profesor doctor Miron Bogdan să ne explice cum poate fi făcută distincția dintre o infecție de sezon și cea virusul SARS-COV-2.

Întrucât simptomele celor două tipuri de infecții respiratorii sunt asemănătoare la început, această nuanțare poate fi mai dificil de făcut; sunt însă anumite semne de boală care, în cazul infecției cu virusul SARS-COV-2 au o intensitate mai mare încă de la debutul bolii. Este descrisă frecvent apariția unei astenii, a unei stări de oboseală marcată, însoțită de durerilor osteo-musculare ce preced adeseori instalarea simptomelor respiratorii caracteristice. Pierderea gustului sau a mirosului se înregistrează la aproximativ 30% din pacienți, fiind considerată un semn specific de îmbolnăvire.

Fenomenele de guturai, rinită sau faringită sunt dublate în cazul infecției cu virusul SARS-COV-2 de tuse uscată progresivă, dificultăți de respirație, stare febrilă sau sub-febrilă.

În cele mai multe cazuri simptomele se agravează după a-5-a zi de boală; acesta este momentul în care ar trebui solicitat un consult medical. Într-o viroză de sezon obisnuită semnele de suferință sunt mai mici ca intensitate după 4-5 zile de evoluție.

Pentru a pătrunde la nivel celular virusul SARS-COV-2 ”se slujește de un cal troian” subliniază domnul profesor Miron Bogdan, respectiv de ” un receptor al enzimei de conversie a angiotensinei II ACE2, extrem de răspândită la nivelul celulelor endoteliale ce căptușesc vasele de sânge.” Din acest motiv infecția are un caracter ” proteimorf”, generând îmbolnăvirea organelor ale căror vase de sânge au fost mai vulnerabile. De aici rezultă simptomele extrem de diverse ce însoțesc infecția cu virusul SARS-COV-2, de la semne respiratorii, la semne de afectare cardio-vasculară, renală, gastro-intestinală sau cerebrală.

Apariția complicațiilor la persoanele cu diabet zaharat, boli cardiovasculare, obezitate sau dislipidemii este explicată prin vulnerabilitatea endoteliilor ce căptușesc vasele de sânge. Modificările cronice ale vaselor de sânge semnalate în bolile enumerate cresc vulnerabilitate acestora față de furtuna de citokine și față de tendința de hipercoagulabilitate a sângelui, înregistrată frecvent la persoanele cu COVID 19. Fumatul reprezintă un factor dec risc suplimentar.

Automedicația nu este recomandată; cel mult paracetamol, vit D3, vit C.Azitromicina recomandată frecvent în această perioadă trebuie însoțită de medicație particularizată pentru fiecare pacient în parte. Au fost elaborate protocoale speciale distribuite spitalelor din România în care sunt specificate terapiile și gesturile medicale care trebuie urmate, mai ales la pacienții cu un răspuns imunitar exagerat; furtuna de citokine din organism reprezintă placa turnantă a complicațiilor care s-au înregistrat pe parcursul acestei epidemii.

Dacă după 5 zile de evoluție a bolii simptomele nu se remit, domnul profesor doctor Miron Bogdan recomandă un consult medical și efectuarea unei radiografii. Medicii sunt cei care ar trebui să hotărască dacă este necesară și administrarea de oxigen, a unui anticoagulant injectabil cu moleculă mică, sau a unui tratament cu corticosteroizi care blochează furtuna de citokine.

Măsurile de igienă recomandate de autorități, evitarea locurilor aglomerate, monitorizarea cu mai mare atenție a diabetului și a bolilor cardiovasculare reprezintă o investiție în propria sănătate.