Aventura Mariei Dănilă pe K2. Invitată: alpinista Maria Dănilă

„M-am întors de pe K2 cu un gust amar. Cel puţin acesta este sentimentul pe care-l încerc la revenirea acasă. Poate mai tîrziu o să gîndesc altfel despre expediţie. Dar e clar că a fost o experienţă diferită de toate celelalte anterioare (Everest, Annapurna, Kanchenjunga). Acum s-a murit, am avut răniţi grav şi nici eu nu m-am putut feri de căderile de stînci.” (Maria Dănilă).

Invitatul ediţiei de sîmbătă, 13 septembrie 2025, al emisiunii Texte şi pretexte, este tînăra alpinistă Maria Dănilă, recent revenită acasă dintr-o expediţie pe cel de-al doilea vîrf montan al planetei, K2 (8611 metri). Cunoscut şi sub numele de Chogori, acest munte se află între China şi Pakistan, în apropierea uriaşului gheţar Baltoro. În epoca marilor expediţii naţionale de cucerire a optmiarilor, K2 devenise obsesia italienilor, la fel cum Everestul fusese a englezilor, Annapurna a francezilor şi Nanga Parbat a germanilor. Şi astfel, în iulie 1954, o echipă formată din Achille Compagnioni şi Lino Lacedelli a reuşit să cucerească în premieră această culme. Primul român care a păşit pe K2 a fost Horia Colibăşanu, în iulie 2004, alături de ibericul Inaki Ochoa. Mulţi alpinişti spun despre K2 că este cel mai dificil de escaladat optmiar. Opinia este împărtăşită şi de Maria Dănilă, care a trecut prin experienţe limită datorită deselor căderi de stînci, căci vremea a fost foarte uscată.

Răzvan Dolea, la rubrica Trei minute post meridian, ne va vorbi despre cea mai mare ruptură, adevăratul cutremur şi autentica scindare în sînul Bisericii lui Hristos, cea generată de disputa, iniţial doar teologică, asupra chestiunii lui filioque. De fapt la origine o „ceartă” filologică, o dezbatere de traductologie, o tensiune între interpretări diferite, această dispută a devenit „cuiul lui Pepelea” şi practic chibritul care avea să arunce în aer întreg eşafodajul lumii creştine, deja bulversat de bicefalitatea Imperiului Roman şi apoi de evoluţiile paralele între Apus şi Răsărit. Chestiunea era simplă, la prima vedere: grecii susţineau că Sfîntul Duh purcede doar de la Dumnezeu-Tatăl, în timp ce francii susţineau că Acesta derivă şi de la Fiul. Cine a avut dreptate? Cine a greşit? Şi cum s-au concretizat toate acestea în realitatea Marii Schisme din 1054? Iată miza analizei noastre.

Fireşte, Concursul ediţiei face trimitere la un moment important al istoriei fotbalului românesc: la 13 septembrie 1956 vedea lumina zilei la Bistreţ cel ce avea să fie supranumit „minunea blondă”, geniul Craiovei Maxima, un fotbalist mereu cu privirea sus şi fascinat de fentă, retras de timpuriu din activitate, dar devenit ulterior cel mai mare antrenor străin din Zona Golfului. S-a stins prea devreme, doborît de o boală necruţătoare.

Ca de obicei, Georgeta Drăghici ne va fi ghid prin universul literar francez.

În spaţiul rubricii Respiro sportiv Valentin Protopopescu evocă figura unui coleg jurnalist recent dispărut dintre noi, Alexandru Gheorghiaş, mare ştirist, comentator sportiv la televiziune şi un istoric pasionat al istoriei rockului mondial.

La Ora veselă vă invităm să ascultaţi un celebru moment umoristic din „Arhiva de Aur” a SRR, monologul Reţetă pentru prăjitura de fructe... interpretat de Horaţiu Mălăele.