Cristinel Dobrotă: Plasticul nu e dușmanul. Lipsa de responsabilitate este

Cu peste 40 de ani de experiență în industria plasticului, dintre care 25 dedicați reciclării, Cristinel Dobrotă, director general adjunct ROMCARBON S.A. Buzău (https://www.romcarbon.com/) este una dintre vocile avizate care pot explica, din interior, de ce plasticul a ajuns „inamicul public numărul unu” și ce se pierde, de fapt, atunci când discuția rămâne doar la nivel de slogan.

Invitat la podcastul Economia circulară, de le deșeuri la resurse, Cristinel Dobrotă vorbește despre diferența dintre procesare și reciclare, despre versatilitatea – dar și vulnerabilitatea – plasticului și despre riscul real, și-anume pierderea industriei europene de reciclare și dependența de resurse externe.

Pentru Cristinel Dobrotă, nu plasticul este problema ci modul în care oamenii aleg să-l folosească și să-l abandoneze. „Plasticul este materialul revoluționar al secolului XX. Aș putea spune că astăzi fără plastic nu se poate trăi”, spune el, amintind că industrii esențiale – de la aviație și electronică la medicină – depind de acest material. „Nu plasticul este inamicul nostru numărul unu, ci noi înșine”. Chiar dacă ar apărea un material-minune care să-l înlocuiască, spune el, responsabilitatea tot nouă ne-ar reveni în a-l gestiona.

Problema apare atunci când produsele sunt gândite exclusiv pentru funcție și impact comercial. „Acest scop comercial este, din păcate, principalul responsabil pentru ne-reciclabilitatea produselor sau ambalajelor din plastic”.

„Proiectat pentru a fi reciclat” – un principiu ignorat prea mult timp. Reciclarea trebuie gândită încă din faza de proiectare. „Depinde de noi ca în faza de proiectare să punem la loc de frunte acest principiu”.

Paradoxul european: industrie în declin, consum în creștere.

„Producția europeană de plastic a scăzut cu aproximativ 20% din 2018 până acum, dar consumul nu a scăzut, dimpotrivă, a crescut”

Consecința? „Nu mai fabricăm produsul în Europa, îl fabricăm în afara Uniunii și îl transportăm aici. Eu aș spune că emisiile de gaze cu efect de seră au crescut”. În lipsa unor reguli egale pentru producătorii din afara Uniunii Europene, industria europeană devine necompetitivă.

Deși tehnologiile există, spune Cristinel Dobrotă, problema este că ”nu există o piață stabilă, matură, pentru materialele reciclate”. Materiile prime virgine, obținute direct din petrol, sunt mai ieftine, ceea ce descurajează utilizarea materialelor reciclate.

Această realitate este cu atât mai gravă cu cât Europa este importator net de resurse fosile. „Noi nu ne putem permite să aruncăm o resursă pe care nu o avem, îngropând plasticul după ce a fost folosit o singură dată”. Cu o rată de circularitate de doar 12–13%, Uniunea Europeană irosește o resursă strategică.

În fața acestui declin, mai multe asociații europene au transmis o scrisoare Comisiei Europene. „Din 2023 până în 2025, industria europeană de reciclare a pierdut aproximativ un milion de tone din capacitatea totală”, spune Cristinel Dobrotă. Pierderea este dramatică, mai ales în contextul în care ar fi nevoie de o capacitate dublă pentru a atinge obiectivele economiei circulare. Industria speră ca noul pachet de măsuri anunțat de Comisia Europeană să schimbe direcția, inclusiv prin diferențierea tarifară între materiile prime virgine și cele reciclate.

De plastic este și va fi nevoie și în continuare. Și nu majoritar pentru producția de ambalaje - ”doar 39% din plastic merge către ambalaje. Restul de 61% este folosit în industrii esențiale: auto, medicală, aviatică”. Mașinile electrice, trenurile de mare viteză sau avioanele moderne nu ar putea exista fără plastic.

Cea mai acută problemă rămâne însă reciclarea. Iar asta, spune Cristinel Dobrotă, ”nu este doar o chestiune de mediu, este o necesitate existențială economică.” Într-o Europă dependentă de importuri și aflată sub presiuni geopolitice, economia circulară nu mai este o opțiune idealistă, ci o condiție de supraviețuire.

Pe larg, la Economia circulară, de le deșeuri la resurse, la Știința 360, realizatoare Corina Negrea.