Texte şi pretexte: Istoria literară ca demers etic recuperator: în dezbatere, cartea lui Éric Dussert, Ascunse de pădure. 138 de scriitoare uitate

Emisiune live de cultură urbană, istorie şi divertisment realizată de Georgeta Drăghici şi Valentin Protopopescu;

Citat din spusele invitatului, motto al ediţiei: „Încă de cînd presa a început să reacţioneze la publicarea cărţii mele, O pădure ascunsă, mi-am dat seama că din cele 156 de portrete doar 17 erau consacrate femeilor de litere... Oare fusesem misogin fără să-mi dau seama? Cu această nouă culegere de texte, am dorit să arăt cum numeroase creatoare au fost «ascunse de pădure(a)» literaturii, cum au lucrat cu multă imaginaţie, sensibilitate, erudiţie, îndrăzneală şi umor vreme de mai bine de un mileniu. Că ar trebui să acceptăm faptul că secolul al XX-lea ne-a livrat numeroase mari romanciere, nu doar pe Marguerite Duras, Marguerite Yourcenar, Colette şi Annie Ernaux. E destul să citim fermecătoarele cărţi scrise de Myriam Harry, Fanny Clar, Rose Celli, Marie-Louise Haumont şi de multe altele, ca să ne convingem de talentul lor nepreţuit.” (Éric Dussert)

În ediţia de sîmbătă, 10 decembrie 2022, a emisiunii Texte şi pretexte, ne propunem, prieteni, să-l chestionăm pe prietenul nostru, istoricul literar francez Éric Dussert, despre inspirata şi solida lui carte, Ascunse de pădure. 138 de scriitoare uitate, recent apărută la Editura Alchimică Ezoterică Fundamentală din Bucureşti, ce a fost lansată joi în cadrul Târgului internaţional „Gaudeamus, carte de învăţătură”. Domnia sa ne va răspunde cu inteligenţă şi umor, dezvăluind secrete ale „bucătăriei interne” ce a prilejuit această istorie literară sui generis. Dl. Dussert se va referi la motivaţie, metodă, context, anecdotică şi miză, fără să uite de propria-i subiectivitate, instanţă lăsată liberă în procesul de elaborare a textului. De aici şi o juisanţă specială în actul scriiturii, dar şi al lecturii.

Autorul nostru are temperament, scrie cu repeziciune, în formule memorabile, reuşind să surprindă esenţialul dintr-un destin, dintr-o operă. Îi plac tropii, dar nu face exces, simpatizează virulenţa senzaţiilor, dar îi opune cămaşa de forţă a gîndirii raţionale, este sensibil la melancolia ce vine din trecut, dar nu părăseşte luciditatea insului care ţine un blog de calitate şi are priză la realitatea prezentului internaut. Una peste alta, lectura cărţii scrise de Éric Dussert, Ascunse de pădure. 138 de scriioare uitate, reprezintă un regal de inteligenţă, bun simţ, generozitate şi talent. Toate aceste calităţi sînt puse în slujba nobilului act de reparaţie morală şi estetică, unul care vizează recuperarea unor personalităţi şi cărţi pe care nătînga supremaţie machistă le-a ocultat.

Răzvan Dolea, la rubrica Memoria între ghilimele, ne va vorbi despre mareşalul polonez Józef Klemens Piłsudski, dar şi despre cineastul american Walt Disney.

Fireşte, Concursul ediţiei face trimitere la o mare figură a filosofiei şi ştiinţei universale: astfel, la 10 decembrie 1198, se stingea la Marrakech, în Marocul de astăzi, un imens filosof şi savant almoravit, cunoscut pe numele său întreg drept Abū l-Walīd Muhammad ibn Ahmad ibn Muhammad ibn Rushd. Se născuse în Cordoba hispanică, fiu de cadiu, curios şi deschis la minte, studiase şi cercetase fără zăbavă, amestecînd sursele şi culturile. S-a afirmat ca medic, teolog, specialist în jurisprudenţa islamică, matematician şi, desigur, filosof. L-a comentat ca nimeni altul pe Aristotel. Ibn Rushd nu vede o contradicţie între religie şi filosofie, considerînd că ambele discipline reprezintă căi la fel de legitime pentru a cunoaşte adevărul suprem, pe Dumnezeu. Cea mai importantă scriere a sa este Incoerența incoerenței (Tahāfut al-Tahāfut), scrisă în 1180, în care apără filosofia lui Aristotel de afirmațiile lui Al-Ghazali din lucrarea Incoerența filosofilor (Tahāfut al-falasifa).

În spaţiul rubricii Respiro sportiv Valentin Protopopescu analizează posibila suspendare a raporturilor dintre Federaţia britanică de tenis şi ATP.

În cadrul rubricii Ora veselă vă invităm să ascultaţi un celebru moment umoristic din „Arhiva de Aur” a SRR, monologul intitulat Cu ce? şi interpretat de regretatul Constantin Tănase.

Ilustrare vizuală: foto Georgeta Drăghici (mulţumiri Arianei Vulpe pentru îngăduinţa de a publica această fotografie), foto Georgeta Drăghici, Valentin Protopopescu, Răzvan Dolea (sursa: arhiva personală), foto Éric Dussert, foto coperte (sursa: arhiva personală a invitatului, Agenţia de Carte), foto Józef Klemens Piłsudski şi Walt Disney (sursa: wikipedia), foto Averroes (sursa: wikipedia), foto Wimbledon (sursa: wikipedia), Constantin Tănase (sursa: wikipedia).