Texte şi pretexte: Principii şi esoterism în opera lui René Guénon

Emisiune live de cultură urbană, istorie şi divertisment realizată de Georgeta Drăghici şi Valentin Protopopescu;

Citat din spusele invitatului, motto al ediţiei: „«Există un „Rege al lumii»?... însă ceea ce René Guénon a vrut să transmită în studiul său omonim este, de fapt: «Cum şi în ce formă, prin cine şi prin ce acţionează Principiul (Dumnezeu) în manifestarea universală, în lume». Regele lumii abundă în trimiteri la Ezoterismul lui Dante, autor în opera căruia Guénon a desluşit mai multe despre existenţa şi activitatea ocultă a anumitor Ordine cavalereşti care, în accepţiunea sa, fac legatura în lumea vizibilă cu centrul nevăzut al lumii, guvernat de acest Rege misterios.

Acesta este şi motivul pentru care am considerat că este potrivit ca aceste două studii să apară în acelaşi volum. René Guénon explorează sensurile ascunse ale Divinei Comedii şi cu precădere sensul iniţiatic, reprezentînd principiul tuturor celorlalte, unificîndu-le şi coordonîndu-le. Ultima lucrare scrisă de René Guénon, Marea Triadă, a apărut în 1946, şi este un studiu riguros care se bazează pe ternarul «Cer, Pămînt, Om» (Tien-ti-jen) al daoismului, pe care îl compară cu alţi ternari din diferite tradiţii spirituale, pentru a-i conferi un sens universal şi pentru a explica, bazîndu-se pe el, că „misiunea” omului în această existenţă este aceea de a echilibra cele două principii metafizice simbolizate de Pămînt şi Cer şi de a fi „mediatorul” acestora.”(Teodoru Ghiondea)

În ediţia din 21 mai 2022 a emisiunii Texte şi pretexte ne propunem, prieteni, să efectuăm o nouă incursiune în sistemul sensurilor esoterice ale scrierilor filosofului francez René Guénon, ghidaţi fiind de profesorul Teodoru Ghiondea. Sursele de inspiraţie ale acestei călătorii sînt volumele apărute la Editura Herald din Bucureşti în cadrul colecţiei „Philosophia perennis”, Regele lumii. Esoterismul lui Dante şi Marea Triadă: Omul ‒ fiul Cerului şi al Pămîntului.

Răzvan Dolea, la rubrica Memoria între ghilimele, ne va vorbi despre marele poet şi savant persan Omar Khayyam şi despre genialul romancier francez Honoré de Balzac.

Fireşte, Concursul ediţiei face trimitere la un moment semnificativ din istoria lumii: pe 21 mai 1712 capitala Imperiului Rus a fost mutată de ţarul Petru I de la Moscova într-un oraş pe care acesta l-a ctitorit, visîndu-l o adevărată „poartă spre Europa”. Noua capitală, o adevărată perlă a arhitecturii baroce nordice, a fost supranumit şi Severnaia Staliţa, ceea ce înseamnă Capitala de Nord.

La rubrica intitulată Conexiuni, Georgeta Drăghici ne vorbeşte despre cele mai semnificative evenimente culturale din Franţa.

În spaţiul rubricii Respiro sportiv Valentin Protopopescu ne va vorbi despre farmecul Roland Garrosului, singurul turneu de Grand Slam care se dispută pe bătrînul continent şi unicul pe zgură.

În cadrul rubricii Ora veselă vă invităm să ascultaţi un celebru moment umoristic din „Arhiva de Aur” a SRR, sceneta intitulată Costumul şi interpretată de Radu Zaharescu şi Virgil Ogăşanu.

Ilustrare vizuală: foto Georgeta Drăghici (mulţumiri Arianei Vulpe pentru îngăduinţa de a publica această fotografie), foto Georgeta Drăghici, Valentin Protopopescu, Răzvan Dolea (sursa: arhiva personală), foto Omar Khayyam (sursa: wikipedia), foto Teodoru Ghiondea (sursa: arhiva invitatului), foto coperte (sursa: Editura Herald), foto Honoré de Balzac (sursa: wikipedia), foto Sankt Petersburg (sursa: wikipedia), foto Roland Garros (sursa: arhiva Valentin Protopopescu), foto Radu Zaharescu şi Virgil Ogăşanu (sursa: wikipedia).