Timpul prezent - Feminizarea limbii: între reguli gramaticale și prejudecăți sociale
25 Noiembrie 2024, 19:50
Doamna preşedintă sau doamna preşedinte? Doamna doctor, doamna doctoră sau doamna doctoriță? Despre feminizarea substantivelor care denumesc funcții și profesii vorbim cu lingvista Rodica Zafiu și scriitoarea și activista feministă Laura Grünberg.
Recent, un afiş destinat promovării unui eveniment cultural a stârnit nu doar curiozitate ci şi, pe alocuri, indignare. Art Safari ne invită la expoziţia „Femeile pictore și sculptore”. Forma acestor substantive este preluată din denumirea asociației „Femeile pictore și sculptore”, înființată în 1916.
De ce avem dificultăţi sau ezitări pentru a feminiza unele substantive care denumesc profesii sau funcţii?
Rodica Zafiu: „Pur şi simplu pentru că la unele nu exista o formă feminină. Ea a apărut în timp, pentru că profesia însăşi nu era îndeplinită de femei şi la un moment dat a fost şi atunci s-a simţit nevoia acestei forme. Situaţiile sunt foarte diferite. Cuvinte intrate de mult în limbă, împrumuturi culte, au avut foarte repede feminine şi nimeni nu se mai miră – noi spunem de multă vreme „autor” şi „autoare”, „scriitor” şi „scriitoare”, „prozator şi prozatoare”, deci avem modele foarte bine fixate. La unele cuvinte mai noi sau mai puţin folosite formele feminine nu existau de la început. În plus, există în limba română mai multe posibilităţi, mai multe sufixe care formează femininul, de la „-ă”, cel mai neutru, la „-iţă”, care e perceput de unii ca uşor peiorativ sau colocvial, pentru că se face şi o apropiere de sufixul diminutival „-iţă”, la „-esă” sau „-oaică”, care în mod clar au conotaţii populare. Deci, existând această variaţie, existând, în acelaşi timp, nevoia de a forma substantive feminine, e o oscilaţie. Până la urmă formele se fixează, ne obişnuim cu ele, chiar dacă există o perioadă mai veche sau mai nouă de dibuiri.”
Laura Grünberg: „Eu privesc limba ca pe o instituţie socială. Faptul că nu au fost feminizate anumite substantive care denumesc profesii ţine de o dinamică şi de o situaţie istorică, politică, economică pe care trebuie s-o avem în vedere şi asta duce la stereotipuri, prejudecăţi, care ne fac să considerăm că nu sună bine, dincolo de ce poate să ne spună un specialist. (...) Noi spuneam că nu ne dau voie dicţionarele, dar se pare că dicţionarul, cuvintele pe care le folosim sunt expresia gradului nostru, ca societate, de conservatorism.”
Apasă PLAY pentru a asculta discuția:
25 noiembrie 2024
Realizatori: Adela Greceanu și Matei Martin
