Timpul prezent - „Marii noștri ambasadori în lume sunt artiștii” - interviu cu Corina Șuteu

Săptămâna aceasta vă propunem o serie de discuții dedicate diplomației culturale și rolului Institutului Cultural Român ca instrument de soft power pentru promovarea culturii române în străinătate.

Invitata noastră de astăzi este Corina Șuteu, expertă în politici culturale, fostă directoare la ICR New York, fostă ministră a culturii.

Multe state europene au instituții prin care își promovează cultura în alte țări, dacă ne gândim doar la Institutul Francez, la British Council, la Goethe-Institut sau Centrul Ceh. De ce este important să avem o instituție care să promoveze cultura română în străinătate, de ce arta are nevoie să fie susținută din bani publici pentru a trece granițele?

Corina Șuteu: „E necesar pentru că politica culturală externă, felul în care exporți cultura este singurul element sensibil, emoțional pe care îl ai pentru a comunica despre o nație. Nu există alt element sensibil. Când a fost aici ambasador, Hans Klemm mi-a spus: îmi pare foarte rău să vă spun, doamna Șuteu, noi, americanii, am fost prezenți în trecut prin Biblioteca Americană, prin anumite schimburi, iar astăzi nu suntem prezenți decât prin schimbul de arme. Și asta nu dă o imagine bună despre America. Norocul lor este că au Netflix și au filmele pe care le fac și Hollywoodul compensează asta. Dar noi nu avem Hollywoodul, noi nu avem un magnat, un fel de uriașă mașinărie care să transmită cultura europeană, cultura română și care să le deschidă cetățenilor lumii o fereastră către zona sensibilă, empatică a unei țări. Or, asta nu poate face decât un institut ca Institutul Cultural Român, ca Goethe-Institut, ca Institutul Francez. Asta nu se poate face decât din fonduri publice. Pentru că trebuie să existe o gândire competentă și unitară despre cum cu resurse mici putem să avem un efect important. (...)

Ideea de a avea o susținere pentru acei artiști, acele proiecte, acele evenimente care câștigă interesul piețelor culturale externe nu se poate face decât prin susținere publică. Și-mi permit să spun că, pe lângă susținerea publică și cantitățile de resurse alocate altor domenii, alocarea din fonduri publice pentru schimburile culturale internaționale este modestă sau, dacă nu e modestă, ea încă nu are o direcție strategică foarte clară. Dacă vrem să fim cunoscuți, noi avem nevoie să explicăm și cine suntem în sufletul nostru, nu doar în acțiunile noastre legate de economie, de industrie, de armament.

Până la urmă, marii noștri ambasadori în lume sunt artiștii. Suntem o țară care produce talent într-o cantitate impresionantă. Ce facem noi cu acest talent, cum acompaniem acest talent, care oricum își va găsi la un moment dat expresia? E preferabil să-i dăm acea acompaniere pentru ca el să poată să fie și reprezentativ. Nu să ne trezim abia când el devine reprezentativ că spunem că-i al nostru și după aceea citim în muzee Brâncuși French born in Romania.”

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!

10 noiembrie 2025

Realizatori: Adela Greceanu și Matei Martin

Ascultă și: Când literatura devine o formă de apărare: Olena Herasymiuk și Pavlo Matiușa, voci ale Ucrainei în război