Autoare: Cristina Ghelasie

Creşterea costului vieţii, criza climatică şi pandemia de COVID-19 stau la originea creșterii alarmante a numărului de copii expuși riscului de sărăcie, potrivit unui raport al Organizaţiei Salvaţi Copiii.

Cei care provin din familii de imigranţi, copiii fără acte şi cei neînsoţiţi sunt printre cei mai afectaţi, arată același raport. În Italia, spre exemplu, peste 32% dintre migranţi trăiesc în sărăcie, în comparaţie cu doar 7,2% dintre cetăţenii italieni.

Instituţiile europene s-au angajat să finalizeze Pactul european pentru Migraţie şi Azil, până în prima jumătate a anului 2024. Doar că, în timp ce Comisia Europeană consideră că numai un asemenea pact ar putea rezolva provocările valului migrator, iniţiativa este privită cu reticență de unele state membre, în contextul mecanismelor de redistribuire a refugiaţilor.

De mai bine de un an, România face față unui val important de refugiați din Ucraina, care și-au părăsit țara după invazia rusă.

Numai anul trecut, la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări, au fost înregistrate peste 12.000 de cereri de azil, cele mai multe, aproximativ 4.500, depuse de cetățenii din Ucraina. Iar aproape 900 de minori din Ucraina, care au ajuns aici fără părinți, au primit protecție temporară în România.

De la declanșarea războiului și până la sfârșitul lunii februarie 2023, au intrat legal în România aproape 750.000 de minori ucraineni, conform datelor furnizate de Poliţia de Frontieră.

Despre nevoile copiilor și adolescenților din Ucraina, care au ajuns în România, după războiul declanșat în țara lor, vorbim în cadrul podcastului Gen Z, împreună cu trei mame, refugiate din Ucraina, Alexandra Crivilaru, coordonator al unui centru pentru refugiați din Constanța și eurodeputatul român Dragoș Pîslaru, președintele Comisiei pentru Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European.