ILUSTRATE DIN CUBA – Cartierul Chinezesc din Havana – 1
5 November 2022
Călător de weekend – Salina Wieliczka – Polonia
11 November 2022

ILUSTRATE DIN CUBA – Cartierul Chinezesc din Havana – 2

Deşi viaţa în capitala Cubei este de obicei agitată, în rândul trecătorilor se produce o schimbare atunci când intră în Cartierul Chinezesc (Barrio Chino). Îşi încetinesc mersul, în ciuda grabei, ca să se oprească şi să observe frumuseţea locurilor.

* * *

Cuba este o ţară în care se îmbină mai multe culturi. Se vorbeşte mult despre amestecul spaniol şi african în identitatea cubaneză, dar şi prezenţa orientală şi-a lăsat aici amprenta, mai ales în Cartierul Chinezesc din Havana, care mai păstrează şi astăzi numeroase obiceiuri, clădiri, societăţi şi instituții moştenite de la această naţiune.

Cartierul Chinezesc din Havana are o istorie îndelungată care datează din anul 1847, când fregata spaniolă Oquendo a adus în Cuba primii cetăţeni chinezi din Canton. Cuba a devenit astfel întâia țară din America Latină care a primit un flux migrator masiv din China.

* * *

Tradiţiile şi obiceiurile chinezilor au fost asimilate treptat, devenind parte din identitatea multiculturală cubaneză. Cu timpul, Cartierul Chinezesc s-a transformat într-un mic oraş foarte prosper. Se spunea că marile familii din Havana îşi decorau casele somptuoase cu frumoase ornamente din jad şi fildeş, cu veselă de porțelan şi cumpărau de la chinezi ţesături de mătase, uleiuri şi parfumuri exotice. La un moment dat însă, acest Cartier s-a aflat în pericol. Patrimoniul său ajunsese într-o stare de degradare evidentă şi dacă adăugam şi faptul că mai rămăseseră foarte puţini chinezi nativi, vedem că existau suficiente semne că această moştenire era amenințată. În anul 1990, datorită Grupului de Promovare a Cartierului Chinezesc şi altor entităţi, a început refacerea restaurantelor, recuperarea decorurilor, a festivităţilor şi tradiţiilor.

* * *

Restaurarea Cartierului Chinezesc a fost un dar făcut Havanei. Au început să se sărbătorească evenimente precum Anul Nou Lunar şi aniversările sosirii în Cuba a chinezilor de peste mări. S-au deschis şcoli de arte marţiale, a fost reînviată opera şi a fost inaugurată Casa Artelor şi Tradiţiilor Chinezeşti, unde se organizează seminare şi colocvii, promovându-se arta culinară, dansul, artele marţiale, pictura şi sculptura. Există, de asemenea, şi Institutul Confucius al Universităţii din Havana, prima instituţie de acest gen din Cuba, al cărei scop este pregătirea cubanezilor pentru a putea comunica în limba chineză.

* * *

Intrarea în Cartierul Chinezesc este marcată de un portic frumos, ridicat în anul 1999, numit „Porticul Prieteniei” (El Pórtico de la Amistad), amintind de vechiul obicei al acelei ţări asiatice de a avea întotdeauna o intrare principală în cartierele sale. Situat pe strada Dragones, cu o structură din beton de trei tone şi înaltă de 12 metri, porticul este unul dintre cele mai mari de acest tip din America Latină. A fost realizat cu sprijinul financiar al guvernului Republicii Populare Chineze, materiale fiind aduse din această ţară. Când se înserează şi păşeşti prin acest portic, totul este luminat cu felinare şi lumini roşii şi galbene, unele dintre ele indicând mici restaurante care îşi oferă cu eleganţă şi bun gust serviciile, unde fuziunea între moştenirea chineză şi bucătăria din Caraibe nu poate fi ascunsă.

* * *

Imigranţii chinezi au rămas fideli tradiţiilor lor, iar în timpul coexistenței cu locuitorii cubanezi, cultura lor a pătruns treptat în diferite domenii: literatură, muzică, teatru, gastronomie, sport, arte plastice, chiar şi în zicale precum „a rămâne în China” (atunci când cineva nu înţelege ceva – nota trad.) ori „Pe acesta nu-l salvează nici doctorul chinez…” (când starea cuiva este fără speranţă de însănătoşire – nota trad.).

Treptat, locuitorii Havanei au început să se familiarizeze şi să adopte obiceiurile culinare ale imigranţilor chinezi. Restaurantele acestora au câştigat imediat popularitate, la fel ca şi preparatele din orez prăjit, colţunaşii chinezeşti prăjiţi (numiţi în Cuba „maripositas fritas”), chop suey, supele şi multe alte mâncăruri care sunt în continuare printre cele mai apreciate. În caz că nu ştiaţi, şi astăzi orezul alb este nelipsit de pe masa cubanezilor, la fel ca şi legumele, verdețurile, sau carnea de porc în a cărei pregătire se simte o notă orientală. La aceasta se adaugă condimente foarte populare, cum ar fi sosul de soia.

* * *

Între tradiţiile chinezeşti moştenite de comunitatea cubaneză se numără festivităţile organizate cu ocazia Anului Nou Lunar, dar şi alte simboluri şi credinţe precum Horoscopul chinezesc şi Feng Shui.

Festivalul Anului Nou Lunar din Cartierul Chinezesc face parte din tradiţia Havanei. Aşteptându-i sosirea, străzile se umplu de lumini şi culori, de sunete de tamburină, talgere, instrumente de suflat, la care se adaugă figurile dragonului şi ale leului. Se împodobesc faţadele societăţilor, ale caselor familiilor de chinezi şi unităţile comerciale, iar rudele şi prietenii se întâlnesc pentru a se bucura din plin de sărbătoarea lor tradiţională.

În cadrul acestor festivităţi, imigranţii chinezi obişnuiau să facă focuri de artificii şi să lanseze petarde confecţionate de ei înşişi, ele ajungând mai târziu să fie folosite şi de cubanezii nativi.

Din această poveste nu pot lipsi nici dansurile leului şi dragonului, interpretate în timpul Festivalului Primăverii. În Cartierul Chinezesc, „Dansul leului” a apărut în jurul anului 1930, iar şapte ani mai târziu, făcea deja parte din festivităţile Carnavalului din Havana. Cât despre „Dansul dragonului”, acesta a fost prezentat pentru prima dată în Cuba în noiembrie 1941, cu un impresionant dragon de 26 de metri adus de la New York. În prezent, Asociaţia Cubaneză de Wushu a introdus în programul de pregătire a noilor practicanţi de arte marţiale şi aceste două dansuri, care sunt foarte aşteptate de cubanezi.

* * *

Sunetele chinezeşti sunt şi ele prezente în muzica cubaneză. Cel mai semnificativ este cazul celebrei „corneta china” („trompeta chinezească”) un instrument folosit mai ales în carnavalurile din Santiago de Cuba, care a devenit un adevărat simbol al acestor sărbători populare. Acest instrument poate fi văzut şi la Muzeul Naţional de Muzică din Havana, a cărui mică colecţie de instrumente muzicale chinezeşti mai cuprinde o muzicuţă, mai multe flaute, cinci viori de diferite forme, o tobă mică şi o vioară cu o cutie de rezonanţă circulară plată cu patru chei.

* * *

Şi sportul cubanez este dator comunităţii chineze. Wushu, unul dintre sporturile milenare ale Chinei, a fost prima artă marţială practicată în Cuba. Se spune că aceste exerciţii, pe lângă avantajele pe care le au pentru autoapărare, sunt benefice şi pentru sănătate, cultivând în același timp conştiinţa morală şi etică. Toate acestea şi multe altele se învaţă la Şcoala Cubaneză de Wushu, situată chiar în Cartierul Chinezesc.

* * *

Dacă ajungeţi în Havana, vă invităm să treceţi şi prin Cartierul Chinezesc. Străbătându-l la pas, contemplându-i frumuseţea, descoperindu-i cultura şi savurându-i aromele şi parfumurile, puteți trăi o experienţă unică. Şi puteţi afla lucruri interesante, ca de exemplu că aici continuă să apară singurul ziar în limba chineză din Cuba, Kwong Wah Po (Jurnalul Popular Chinez), care se tipăreşte din anul 1928. De asemenea, că unicul Cartier Chinezesc care are propriul cimitir este cel din Havana. Şi multe altele, pe care va trebuie să le descoperiţi atunci când veţi ajunge la Havana, deoarece Cartierul Chinezesc cu felinarele şi dragonii săi este unul dintre obiectivele turistice ce trebuie vizitate.

Realizat de Esther Reyes Corría RADIO TAÍNO

(traducere – Diana-Maria Şincai)