Când farfuria devine manifest: cum ne schimbă algoritmii gusturile
30 Ianuarie 2026, 13:33
Monica Jitariuc: „Vorbim despre o estetizare exagerată a felul în care arătăm farfurile, mâncarea, ingredientele. Scoatem mâncarea din logica hranei și o mutăm în logica dorinței vizuale”
Mâncarea nu mai este demult doar hrană. În era TikTok-ului și a feed-urilor, farfuria a devenit o declarație socială, un statement identitar și, uneori, un câmp de luptă simbolic. Despre această transformare a modului în care privim, gătim și consumăm mâncarea, a felului cum algoritmii și formatele video scurte ne-au mutat relația cu mâncarea din bucătărie pe ecran, a vorbit Monica Jitariuc în dialog cu Daria Ghiu.
Dacă acum 15–20 de ani rețetele circulau pe bloguri culinare și necesitau timp, atenție și răbdare, astăzi ele sunt condensate în clipuri de 30 de secunde, gândite să capteze instantaneu atenția. Astăzi, gusturile nu se mai formează doar în familie sau cultură, ci într-un feed global, în care algoritmul decide ce vedem și, implicit, ce poftim.
„Avocado toast, șaorma artizanală, pâine cu maia, meniurile cu proteine multe, sunt deja niște declarații sociale. Mâncarea este din ce în ce mai performativă, din ce în ce mai des ne apare pe ecrane. Dacă înainte era doar pe YouTube, acum TikTok-ul și celelalte rețele au ajuns să fie vedete.”
Algoritmii nu doar ne arată mâncare, ci ne sincronizează gusturile la nivel global. Astfel apar trenduri care se propagă rapid: cheesecake-ul japonez sau ciocolata Dubai nu sunt simple rețete virale, ci exemple de cum „trendurile ajung în malaxorul de făcut bani”.
Unul dintre subiectele centrale ale conversației este food porn – un termen care descrie felul în care mâncarea este scoasă din zona necesității și transformată în obiect al dorinței vizuale. Cadrele strânse, mișcările în slow motion, filtrele agresive și sunetul atent regizat construiesc o experiență senzorială intensă, dar artificială.
„Brânza curge mai mult decât în realitate, glazura e mai lucioasă, culorile sunt totdeauna saturate.”
Mâncarea a depășit rolul de simplă hrană și a devenit un marker de identitate și valori personale. Astăzi nu mai contează doar ce mâncăm, ci mai ales ce excludem din alimentație, aceste alegeri funcționând ca declarații morale. Diete precum vegan, bio sau keto sunt adesea asociate cu idei de responsabilitate, disciplină și superioritate simbolică. În acest context, mâncarea nu mai are rolul de a apropia oamenii, ci de a-i separa în „triburi” identitare.
„Farfuria devine un manifest și din păcate, algoritmii fac ce știu ei mai bine, radicalizează ușor. Ne confirmă cine suntem și dacă nu ești ca mine, nu ești bun. Mâncarea devine un trib. Nu mai e ‘Mie îmi place asta’, ci ‘Așa sunt eu’.”
Interviu realizat de Daria Ghiu în emisiunea Orașul vorbește, produsă de Gabriela Mitan Dulgheru și difuzată în fiecare zi de luni până vineri, de la ora 9.00, la Radio România Cultural.
