Răzvan Voncu: „Toți scriitorii români importanți au avut un soi de relație cu vinul”

Critic și istoric literar, conferențiar la Facultatea de Litere a Universității din București, Răzvan Voncu a întocmit „O istorie literară a vinului în România”, în care explorează relația scriitorilor cu vinul, de-a lungul secolelor, așa cum este reflectată în creațiile lor.

Începând cu poeziile lui Ovidiu și „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”, trecând prin operele marilor clasici și ajungând până în contemporaneitate, studiul său demonstrează că vinul este un element de continuitate în cultura noastră. Apărut inițial în 2013 la Curtea Veche Publishing, volumul a fost publicat în 2024 de Editura Spandugino, într-o nouă ediție, revăzută și adăugită.

„Avem mari poeți ai vinului, avem prozatori în opera cărora vinul curge din belșug și avem, de asemenea, prozatori în opera cărora vinul joacă un rol mai profund decât acela de însoțitor al povestirii. De pildă, în nuvela «La Grandiflora» a lui Gib Mihăescu, ciclul anual al vinului este însăși structura nuvelei.”

Într-un dialog moderat de publicistul Cristian Pătrășconiu, Răzvan Voncu vorbește despre Ion Pillat, poetul care a dus vinul nobil în zona poeziei pure, spre deosebire de Bacovia, căruia îi plăcea „vinul proletar, vinul marilor macerații morale, care au dus la poezia deliricizată pe care a scris-o”.

Una dintre mizele volumului „O istorie literară a vinului în România” a fost, așa cum mărturisește autorul, aceea de a demonta o prejudecată în privința lui Caragiale.

„Băutura preferată a lui Caragiale nu era nici pe departe berea, ci vinul pelin.”