TEATRUL DE COMEDIE LIVREAZĂ „ARTA LA DOMICILIU”
22 May 2021
Ferma animalelor în premieră, la Teatrului Maghiar de Stat din Cluj!
22 May 2021

Premiera spectacolului VIȚELUL DE AUR

Teatrul ,,Maria Filotti” Brăila vă invită sâmbătă, 22 și duminică, 23 mai, de la ora 18:00, la premiera spectacolului VIȚELUL DE AUR – dramatizare realizată de Eugen Gyemant, în regia lui Radu Iacoban și scenografie Tudor Prodan, iar în distribuție îi vom regăsi pe: Nicholas Cațianis JR., Vlad Volf, Liviu Pintileasa, Narcisa Novac, Ciprian Brașoveanu, Adrian Ștefan, Ciprian Chiricheș.

Light design: Bogdan Gheorghiu/ Sound design: Aida Sosic/ Asistenta de regie și mișcare scenică: Blanca Doba

Într-un tablou sovietic al secolului XX, se distinge un duo celebru, creator de romane, povestiri, foiletoane și schițe satirice. Este vorba despre Ilf (pseudonimul lui Ilia Arnoldovici Feinzilberg) și Petrov (pseudonimul lui Evghenii Petrovici Kataev), nume de rezonanță în literatura vremii, cât și în cea de astăzi. Ambii, născuți în Odessa, și-au unit talentul în anul 1925, devenind una dintre cele mai remarcabile și longevive colaborări ale literaturii.

Revenind la cariera lor literară, atunci când ne referim la romanele acestora, descoperim un personaj celebru pentru scriitura celor doi, și anume, emblematicul Ostap Bender. ,,Vițelul de aur” poate fi considerat o continuare a operei ,,Douăsprezece scaune” (1928, tradus în limba română în 1971, variantă reeditată în 2004), cele două fiind în strânsă legătură.

Ilf și Petrov creează, de fapt, o contradicție în a scrie comedie și de a satiriza tare umane, într-o perioadă dominată de forța restrictivă a comunismului. Cu toate că privim un text scris în stilul realismului obiectiv, încă din titlul acestuia surprindem o nuanță evidentă a miticului. Raportându-ne la ideea de hipotext, descoperim tehnica infuzării realului cu mitul biblic. Cei doi autori au realizat o conexiune de finețe între barbarismul comportamental al societății și simbolul evocator al vițelului de aur. Tocmai de aceea, centrul operei gravitează în jurul ideii de idol al bogăției. Vițelul de aur este zeul bunurilor materiale substituit zeului spiritului. Originea expresiei se găsește în Biblie, simbolizând ispita, mereu crescândă, de a diviniza dorințele materiale, fie ale bogăției, fie ale puterii. Mai mult decât atât, simbolistica expresiei nu se oprește aici, deoarece vițelul de aur era o reprezentare a zeiței egiptene Hathor cu capul unei vaci sau a unui vițel, zeiță asociată distracției. Acest simbol dictează într-o mare măsură traiectoria ideologică și comportamentală a personajelor întâlnite. Totul se îndepărtează de spiritualitate și totul se cufundă în materialitate. ,,Vițelul de aur” a ajuns și pe marile ecrane din spațiul rus, prima dată în anul 1968, iar a doua oară în Rusia anului 2006. La puțin timp după aceea, titlul fiind introdus și în România de către Televiziunea Publică.

,,Din miile de istorii ale omenirii, am decis să aleg o poveste despre un erou a cărui unică și tragică vină este aceea că s-a născut în țara greșită. Rusia din ,,Vițelul de aur” se descotorosea de țarism, spiritualitate, idealuri deșarte și îmbracă hainele ponosite și practice ale comunismului. Pentru inadaptatul Ostap Bender, eroul naiv al poveștii noastre, această schimbare este absolut inacceptabilă. El visează <<femei, expresuri albastre, o mare azurie, un vapor alb, un smoching aproape nepurtat, un lacheu japonez, un biliard propriu, dinți de platină, ciorapi necârpiți, mâncăruri gătite numai cu unt și mai ales gloria și puterea pe care o dau banii>>. Avem de-a face cu o aventură inițiată de un individ ale cărui idealuri se sparg de orizontul arid și inexpugnabil al unei societăți care devine pe nesimțite din ce în ce mai docilă și îndobitocită. Adică, mai simplu, o comedie cu dimensiuni tragice.regizor Radu Iacoban