Bilet de îmbarcare spre… San Marino

18 iulie, de la 13,44

San
Marino – este unul dintre cele mai mici state din lume şi se află situat pe
coastele lanţului muntos al Apeninilor (înconjurat în întregime de Italia). Călătorind
spre San Marino, din spre Rimini, este greu să-ţi dai seama când ai trecut
graniţa. Abia când turistul ajunge la poalele Masivului Titano, pe vârful
căreia se găseşte capitala statului (ce poartă numele tot de San Marino), are
siguranţa că se află în Serenisima Republică San Marino. Apoi, mai există şi inscripţia
de pe portalul de fier care marchează trecerea din Italia în San Marino:
„Bienvenutti neil antica terra della liberta !” (adică, „Bine aţi venit pe
anticul pământ al libertăţii !”).

* * *

Spre
sfârşitul secolului III, atunci când împăratul roman Diocleţian a început
persecuţia creştinilor, Marinus (cel care mai târziu va ajunge să fie numit
sfânt şi patron al statului San Marino), a reuşit să fugă din calea prigoanei,
luând drumul Adriaticii. Se spune că el s-a adăpostit pe Monte Titano, unde a
rămas să trăiască în sihăstrie. Aceasta este în mare parte, legenda uneia
dintre cele mai vechi republici din lume.

* * *

Mulţumită
faptului că ţărmul italian al Adriaticii, împreună cu Rimini (o zonă preferată
de turişti), se află destul de aproape de San Marino, o bună parte din
veniturile statului, provin din turism. Anual, ţara primeşte câteva milioane de
vizitatori. De altfel, numeroasele magazine cu suveniruri şi cu lichioruri de
calitate de pe marginea străduţelor abrupte, amintesc la tot pasul, de faptul
că turismul, este sursa principală de venituri la bugetul statului.

Alături
de turism, o altă sursă de venituri importantă pentru San Marino, o constituie
timbrele poştale. Cei mai mulţi dintre turişti, le cumpără pentru a le lipi pe
vederi pe care, mai apoi le trimit familiei ori prietenilor. Însă micile
capodopere artistice cu înscrisul „Republica di San Marino”, au mai ales
valoare pentru colecţionari. Filateliştii le apreciază datorită multitudinii de
motive şi pentru execuţia foarte atentă. Colecţionarii pot ridica din San
Marino timbre şi monede de la Compania Filatelică şi Numismatică de Stat, cu a
cărei supraveghere este delegat Ministerul de Buget şi Finanţe.

* * *

Aşa
după cum am mai afirmat, San Marino este considerată una dintre cele mai vechi
republici din lume, ce a dăinuit până în ziua de astăzi, cu o Constituţie
considerată printre cele mai vechi din lume. Deşi legea fundamentală a statului
a fost modificată de-a lungul timpului de mai multe ori, câteva elemente au
rămas neschimbate: republica este condusă de către doi căpitani, aleşi pe o
perioadă de şase luni. Aceştia sunt desemnaţi de Marele Consiliu General, în
fiecare primăvară şi toamnă. Consiliul este ales de popor, o dată la cinci ani.
Conform tradiţiei, la 1 aprilie şi 1 octombrie, are loc în Serenisima Republică
San Marino, ceremonia oficială de preluare a puterii de către noii căpitani.

Şi
încă un amănunt care merită precizat: San Marino nu este deloc un rai pentru
persoanele care fug de fisc, deşi la un moment dat in istorie, a putut fi
caracterizat ca atare, cu referire directă la azilanţi. Cel mai bun exemplu,
este cel al lui Giuseppe Garibaldi, care a găsit adăpost în San Marino, în anul
1849, după eşuarea primei sale tentative de unificare a Italiei.

* * *

Ce
merită văzut odată ce aţi ajuns la San Marino ? Păi, în primul rând minunatele
peisaje ale Munţilor Apenini, Muzeul Maşinilor de epocă (situat pe şoseaua
care, după ce pătrunzi dinspre Rimini în San Marino se îndreaptă spre capitala
ţării, unde pot fi admirate peste 100 de autovehicule, unele dintre ele maşini
de formula 1).

SAN
MARINO

Capitala
statului San Marino, poartă acelaşi nume: San Marino. Oraşul, vizitat anual de
câteva milioane de turişti, este cunoscut pentru străzile sale pietruite lungi,
pe care vă puteţi plimba fără grijă, mai ales în centru unde accesul maşinilor
este restricţionat.

Şi
cum am pomenit de centrul oraşului, trebuie să vă spunem că acesta este
protejat de cele trei turnuri de pe Muntele Titano: Guaita (cel mai vechi,
construit în secolul XI, ce s-a dovedit a fi impenetrabil într-o mare măsură în
faţa atacurilor duşmane), Cesta (ce datează din secolul XIII) şi Montale (ridicat
în secolul XIV).

Muzeele
nu lipsesc nici ele din capitala San Marino, aşa că odată ajunşi aici, nu uitaţi
să vă rezervaţi ceva timp pentru a vizita: Muzeul de Stat (fondat în secolul
XIX, ce-şi propune să clarifice curiozitatea celor interesaţi de istoria
republicii), Muzeul San Francesco (care găzduieşte lucrări de artă, anexat
vechii mânăstiri franciscane din oraş) sau Muzeul Curiozităţilor (un loc ciudat
dar deosebit de interesant, situat în centrul istoric). În acest din urmă loc
veţi găsi o mulţime de exponate ieşite din comun, cum ar fi: talismanele din
secolul XVIII ori statuile celui mai înalt bărbat, a celei mai mici femei, a
celui mai gras şi a celui mai tatuat om din lume).

* * *

În
Piaţa Libertăţii din San Marino, turiştii pot admira Palatul guvernamental,
care serveşte ca primărie a oraşului. Această clădire găzduieşte ceremoniile de
stat şi este sediul oficial al organismelor instituţionale şi administrative de
conducere ale Republicii San Marino. Faţada palatului, afişează stemele vechi
ale Republicii. De asemenea, veţi găsi aici o statuie din bronz a fondatorului
micului stat (Sfântul Marino), realizată la finalul secolului XIX, un mozaic de
Saint Leon şi un bust de marmură a lui Frencesco Azzuri (arhitectul care a
proiectat palatul).

Muzeul
Armelor (ce se află în Castello della Cesta, situat la cea mai mare înălţime pe
Monte Titano), este şi el o destinaţie căutată de turişti, pentru care merită
să vă faceţi timp. Acesta, deschis în anul 1956, afişează exponate de mare
valoare istorică, halebarde, arme de foc şi costume originale de armură. În
timpul vizitării veţi primi informaţii despre povestea evoluţiei armelor
militare, trecerea de la pumnale şi arbalete la armele de foc.

Înainte
de a părăsi oraşul San Marino, nu uitaţi să treceţi şi pe la Basilica Santo
Patrono, ridicată în cinstea Sfântului Anton (într-un stil neo-clasic), un loc
important de pelerinaj pentru credincioşi.

* * *

Şi cum suntem în San Marino, nu
putem să nu amintim şi de „Grand Prix – San Marino”, un circuit de Formula 1, a
cărui construcţie a început în anul 1950 şi căruia organizatorii au fost însă nevoiţi
să-i aducă unele modificări, după moartea în 1994 a pilotului brazilian Ayrton
Senna.

.

Vasilescu Gabriela