Ascultă Radio România Cultural Live

DOCUMENTAR: Cetatea Neamţului – reper cultural şi istoric, tărâm al legendelor, cu trădări şi execuții sângeroase

02 Februarie 2022, 07:00

Miercuri, 2 februarie, se împlinesc 627 de ani de la prima atestare documentară a Cetăţii Neamţului, aflată la marginea de nord-vest a orașului Târgu Neamț, pe Culmea Pleşului, deasupra Luncii Ozanei, fiind concepută ca parte a sistemului de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, în perioada apariției pericolului otoman.

Despre data exactă a începerii lucrărilor la cetate nu există date certe. Mai mulţi istorici şi filologi, printre care unii de mare calibru, precum A.D. Xenopol, B.P. Haşdeu, D. Onciul ş.a., pornind de la Bula papală din anul 1232, în care se strecura informaţia că în timpul şederii cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei, între anii 1211-1225, aceştia ar fi construit pe versantul estic al Carpaţilor un castrum muntissimum, au acreditat ideea că este vorba de Cetatea Neamţului.

Ipoteza germanică – teutonică sau săsească – a Cetăţii Neamţ a fost însuşită de mulţi dintre istoricii noştri, care au trebuit într-un fel sau altul să se pronunţe asupra originii acesteia, pornind de la numele pe care îl poartă.

Mai sigur este că Cetatea Neamţului este o ctitorie ridicată în perioada domniei lui Petru I în Moldova (1374-1391), confirmată şi de cercetări arheologice care au scos la lumină urme materiale de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi monede de argint de pe vremea acestuia.

Crearea statală a Moldovei în anul 1359 precum şi dezvoltarea economică ulterioară au fost premizele pentru construirea unor fortificaţii de piatră, menite să asigure controlul strategic în caz de război, iar pe perioada domniei lui Petru I Muşat au fost gândite trei astfel de construcţii – la Neamţ, Suceava şi Şcheia (actuala Mănăstire Zamca), alături de alte numeroase lăcaşe de cult fortificate.

În anul 1387 apare prima menţiune despre cetăţile Moldovei, într-un omagiu adresat de Petru I regelui Poloniei. Prima referire la Cetatea Neamţului datează din 2 februarie 1395, într-un un act ante castrum Nempch emis de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg.

Materialele de construcţie folosite în cele două perioade de ridicare a cetăţii au fost obţinute din zonele înconjurătoare – gresie, şisturi verzi, bolovani, pietriş şi nisip, iar mortarul folosit – alcătuit din var, nisip, piatră sfărâmată, cărămidă pisată şi mangal – făcea priză perfectă, fiind atât de solid încât, după mai bine de 600 de ani, s-a dovedit a fi mai rezistent decât piatra.

Prima perioadă de construcţie din vremea lui Petru I s-a concretizat prin ridicarea unui fort central, aproape pătrat, având fundaţia în trepte, pe care s-au ridicat ziduri groase de circa 2-3 m cu înălţimea de 12 m, prevăzute cu patru tunuri de aparare în colţuri şi susţinute în exterior de 15 contraforturi, puternice şi impunătoare.

În interior au fost construite ziduri de incintă care măreau rezistenţa zidurilor exterioare, care s-au păstrat bine conservate până în prezent.

La conducerea cetăţii se afla un pârcălab, cu largi atribuţii militare, administrative şi judecătoreşti. Primii pârcălabi menţionaţi de documente sunt Şandru – în anul 1403 şi Stanislas Rotompan, care a făcut parte din delegaţia Moldovei la Consiliul de la Constanz, Elveţia – azi în Germania, alături de reprezentanţi ai Ţării Româneşti, unde s-a hotărât eradicarea „ereziei” husite, aplanarea schismei papale dintre Roma şi Avignon, precum şi unirea Bisericilor Catolică şi Ortodoxă.

În anul 1395, sub domnia lui Ştefan Muşat, cetatea a rezistat atacului trupelor regelui maghiar Sigismund de Luxemburg, apoi, în anul 1476, sub domnia lui Ştefan cel Mare (1457-1504) atacului oastei de 200.000 de oameni a lui Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului.

Din această perioadă datează şi a doua construcţie a cetăţii, când a fost concepută şi realizată curtea exterioară de circa 800 de m2 şi a fost ridicată o nouă centură de ziduri, având 4 bastioane semicirculare, care să dea o rezisestenţă sporită în faţa artileriei de asediu. Tot în această perioadă au fost înălţate zidurile vechi până la înălţimea de 20 de metri, iar de jur-împrejur s-a săpat un nou şanţ de apărare, cu adâncimea de 10 m şi lungime de 25 m, peste care s-a construit un pod arcuit, sprijinit pe 11 piloni de piatră, prin care se făcea accesul, prin poarta centrală, în cetate, securizată cu o punte care se ridica cu ajutorul lanţurilor.

În timpul domniei lui Ştefan cel Mare s-au construit şi corpurile de clădiri din curtea interioară, casele domneşti şi, respectiv, locuinţa domnitorului, pe laturi, biserică, magazii pentru hrană şi muniţie, sau ateliere meşteşugăreşti.

În anul 1538, la sfârşitul primei domnii a lui Petru Rareş, trădat de o parte a boierimii, ţara a fost ocupată fără lupte de către turci, rolul cetăţii a scăzut mai ales în momentul în care, pentru a înfrânge rezistenţa ţării, turcii i-au cerut lui domnului Alexandru Lapuşneanu (1564-1568) să distrugă cetăţile.

Apoi pe perioada domniei lui Ieremia Movilă este refăcută Cetatea şi, apoi, a găzduit o garnizoană militară, pentru ca în anul 1600, la 27 mai (după victoria de la Şelimbăr din anul 1599 împotriva oastei principelui Andrei, guvernatorul Ardealului), edificiul să fie gazda lui Mihai Viteazul, proclamat domn al Ţării Româneşti, al Transivaniei şi al Moldovei, realizând prima unire a celor trei ţări româneşti.

Pe perioada domniei lui Vasile Lupu (1634-1653), cetatea a fost întărită, a fost înfiinţată o mănăstire aflată sub oblăduirea Mănăstirii Secu, apoi în 1650, când Moldova a fost prădată de tătari, domnitorul cu familia sa şi cu alţi boieri s-au refugiat la cetate.

A urmat perioada lui Dabija-Voda, când, între anii 1662 şi 1672, aici a funcţionat o monetărie pentru bani din aramă, vestigii scoase la iveală şi de săpăturile arheologice ulterioare.

Dumitraşcu Cantacuzino (1674-1675) a alungat în timpul domniei sale garnizoana polono-germană care ocupa cetatea, dar, mai apoi, aceasta este lăsată în degradare.

În anul 1686, aici este adăpostită domniţa Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu şi văduva hatmanului cazac Timus Hmelnitki, care ulterior a fost ucisă pe pragul porţii de o ceată de cazaci jefuitori.

A urmat în istoria cetăţii anul 1691 şi asediul armatei polone conduse de Ioan Sobieski, căreia i s-au opus 19 plăieşi viteji, facând în tabăra adversă peste 50 de morţi, printre care şi comandantul artileriei. În momentul în care pe poarta cetăţii au ieşit doar 6 plăieşi, care duceau pe umeri încă 3 răniţi, Sobieski s-a înfuriat la culme, a poruncit uciderea acestora, dar hatmanul Iablonowsky i-a amintit acestuia despre respectul datorat unor oşteni atât de curajoşi. Dealtfel momentul istoric de vitejie l-a inspirat pe Costache Negruzzi, care a scris nuvela „Sobieski şi românii”, dar şi pe Vasile Alecsandri, care a scris „Cetatea Neamţului”.

În anul 1716 au urmat încercările de consolidare a cetăţii din vremea lui Mihail Racoviţă, apoi în 1718 ordinul turcilor de dărâmare a edificiului.

Pentru o lungă perioadă, cetatea a rămas în paragină, fiind distrusă de vreme şi de furtul pietrei pentru construcţiile localnicilor. Abia în anul 1834 Departamentul pricinilor dinlăuntrul Moldovei interzice luarea pietrei din cetate, iar in 1866 o declară monument istoric.

Au urmat perioadele 1939-1942 şi 1953-1954, când aici au fost realizate cercetări arheologice, şi intervalul anilor 1962-1970, când cetatea este consolidată şi restaurată parţial, continuate şi în anul 1992, în cadrul programului UNESCO de restaurare şi de renovare a monumentelor istorice.

Între anii 2007 şi 2009, Cetatea Neamțului a fost reabilitată cu fonduri europene prin programul Phare 2004-2006 Coeziune Economică și Socială, la care s-au adăugat fonduri alocate de Consiliul Județean Neamț, în parteneriat cu Consiliul Local Târgu Neamț. S-au realizat modernizarea drumului de acces din Strada Ştefan cel Mare, Strada 1 Decembrie și terminând cu Aleea Cetăţii, restaurarea întregului ansamblu arhitectonic, iluminarea căilor de acces și a monumentului, construcția de noi clădiri care să satisfacă cerințele funcționale impuse, amenajarea celor trei parcări existente în apropierea cetății precum şi alimentarea cu apă și canalizarea.

Reabilitarea a presupus şi amenajarea a 21 de încăperi, printre care sala de sfat și judecată, sala armelor, închisoarea, camera de provizii, sala de mese, paraclisul etc. În unele camere este recreată atmosfera din vremurile trecute, când cetatea era locuită.

La 4 iulie 2009, Cetatea Neamț a fost redată circuitului turistic național și internațional.

Cetatea este vizitată anual de circa 100.000 de turişti, şi a rămas un spaţiu încărcat de numeroase mituri şi legende, dar şi de fapte de vitejie care marchează etape importante din istoria zbuciumată a naţiunii noastre.

Fotografii din arhiva personală, august 2012

de Răzvan Moceanu - RADOR

ILUSTRATE DIN CUBA - Farul El Morro
Călătorii 24 Februarie 2024, 07:00

ILUSTRATE DIN CUBA - Farul El Morro

Farul Fortăreţei Castillo de Los Tres Reyes Magos del Morro este o imagine foarte des întâlnită. Apare pe timbre...

ILUSTRATE DIN CUBA - Farul El Morro
Călătorie în jurul lumii Sâmbătă 24 Februarie ora 19 Realizator Magdalena Tara
Călătorii 24 Februarie 2024, 07:00

Călătorie în jurul lumii Sâmbătă 24 Februarie ora 19 Realizator Magdalena Tara

Invitați speciali E.S. Domnul Katae Takashi Ambasadorul Japoniei E.S. Domnul  Radu Șerban Ambasador al României...

Călătorie în jurul lumii Sâmbătă 24 Februarie ora 19 Realizator Magdalena Tara
Călător de weekend - Eros în Piccadilly Circus (Londra) | PODCAST
Călătorii 23 Februarie 2024, 09:39

Călător de weekend - Eros în Piccadilly Circus (Londra) | PODCAST

În ciuda numelui său, cea mai faimoasă intersecție din Londra, Piccadilly Circus nu are nicio legătură cu arta...

Călător de weekend - Eros în Piccadilly Circus (Londra) | PODCAST
Călător de weekend - Alassio (Italia) – orașul îndrăgostiților de pe Coasta Ligurică | PODCAST
Călătorii 15 Februarie 2024, 11:31

Călător de weekend - Alassio (Italia) – orașul îndrăgostiților de pe Coasta Ligurică | PODCAST

A fost cândva un refugiu al englezilor, care, atrași de clima mediteraneană, și-au construit vile cochete pe malul...

Călător de weekend - Alassio (Italia) – orașul îndrăgostiților de pe Coasta Ligurică | PODCAST
Călător de weekend - Mérida – „mica Romă” a Spaniei | PODCAST
Călătorii 09 Februarie 2024, 07:31

Călător de weekend - Mérida – „mica Romă” a Spaniei | PODCAST

Capitala comunității autonome Extremadura din sud-vestul Spaniei, Mérida păstrează numeroase vestigii romane: temple,...

Călător de weekend - Mérida – „mica Romă” a Spaniei | PODCAST
Călător de weekend - Garmisch-Partenkirchen – o fantezie bavareză | PODCAST
Călătorii 02 Februarie 2024, 14:05

Călător de weekend - Garmisch-Partenkirchen – o fantezie bavareză | PODCAST

Cândva două localități alpine separate, Garmisch și Partenkirchen au fuzionat, la ordinul lui Hitler, pentru a găzdui...

Călător de weekend - Garmisch-Partenkirchen – o fantezie bavareză | PODCAST
Călător de weekend - Cultura este noua sare în Bad Ischl (Austria) | PODCAST
Călătorii 26 Ianuarie 2024, 08:00

Călător de weekend - Cultura este noua sare în Bad Ischl (Austria) | PODCAST

Stațiunea termală Bad Ischl din regiunea Salzkammergut a fost, pe vremuri, capitala de vară a Austriei - locul unde...

Călător de weekend - Cultura este noua sare în Bad Ischl (Austria) | PODCAST
Călătorie în jurul lumii Sâmbătă 20 Ianuarie ora 19 Realizator Magdalena  Tara
Călătorii 20 Ianuarie 2024, 06:00

Călătorie în jurul lumii Sâmbătă 20 Ianuarie ora 19 Realizator Magdalena Tara

Invitați speciali:   E.S. Doamna Deborah Leticia Ojeda Valedon Ambasadorul Republicii Cuba   E.S. Doamna Andreea...

Călătorie în jurul lumii Sâmbătă 20 Ianuarie ora 19 Realizator Magdalena Tara
Ascultă live

Ascultă live

16:30 - 17:00
Vocea umană
Ascultă live Radio România Cultural
15:05 - 18:00
Obiectiv, România
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
Acum live
Radio România Antena Satelor
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
15:05 - 19:00
Sens unic
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru