ILUSTRATE DIN CUBA - Matías Pérez

Astăzi,
la Ilustrate din Cuba… colegii noştri de la Radio Taino ne vor spune povestea lui
Matías Pérez,
un croitor care s-a înălţat zburând cu balonul şi nu s-a mai întors niciodată,
dar care a atins nemurirea în folclorul cubanez.

*
* *

De la un capăt la altul al insulei,
numele lui Matías Pérez este arhicunoscut şi exprimă de minune idea unei
aventuri riscante, a unei dispariţii misterioase sau a unei călătorii eterne. Expresii
populare cum ar fi „a zburat ca Matías
Pérez”, „a păţit la fel ca Matías
Pérez” ori „se va întoarce odată cu Matías
Pérez”, şi-au găsit locul în imaginaţia cubanezilor de mai bine de 160 de
ani, de când acest personaj, în carne şi oase, a plecat într-o excursie cu
aerostatul şi nu s-a mai întors.

Dar cine a fost acel cunoscut domn care
a rămas viu în memoria locuitorilor Cubei ?

*
* *

Vorbim
despre Matías Pérez, care, de fapt, nu era cubanez,
ci portughez. Istoria ne spune că el a ajuns la Havana pe la începutul
secolului al XIX-lea. Se ocupa de croitorie, dar făcea şi copertine, drept
pentru care a pornit o afacere legată de aceste două meserii. Atelierul său de
prelate şi copertine se bucura de un mare succes. Ele reprezentau la acea vreme
un semn distinctiv al oraşului şi puteau fi văzute în tot locul. Îndeletnicirea
respectivă s-a dovedit destul de productivă pentru Matías Pérez, pe care toată
lumea a ajuns să-l numească „Regele Copertinelor”. Şi
totuşi, după cum se povesteşte, altele erau lucrurile la care visa Matías Pérez,
om progresist, curajos şi cu aspiraţii înalte. Imaginaţia lui înfierbântată era
legată de zbor, de dorinţa de a străbate cerul Cubei, iar timpurile erau şi ele
propice pentru a-i alimenta fanteziile. Şi asta pentru că pe la jumătatea
secolului al XIX-lea, ascensiunile în balon ajunseseră în vogă, fiecare
ridicare de la sol transformându-se într-un adevărat spectacol de divertisment.
Iar Matías,
iubitor al legilor aeronauticii şi aplecat asupra studiului acestora, devora,
pur şi simplu, publicaţiile europene care tratau respectivul subiect. Iar perseverenţa
sa avea să-l ducă la realizarea celui mai important obiectiv pe care îl avea:
atingerea norilor.

*
* *

Matías Pérez, deşi celebru, nu a fost
totuşi primul pilot de balon pe pământ cubanez. Totul pare să indice că în Cuba
primul zbor cu echipaj la bordul unui balon aerostatic a avut loc în data de 19
martie 1829, fiind realizat, potrivit cronicilor vremii, de către francezul
Eugène Robertson. Un an mai târziu, un alt străin rezident în Cuba, francezul
Adolphe Théodore, a făcut trei ascensiuni. Dar onoarea de a fi primul om al
locului, născut pe pământ cubanez, care s-a ridicat pe cerul oraşului Havana
i-a revenit lui José Domingo Blinó, a cărui primă ascensiune a avut loc în ziua
de 3 mai 1831, iar a doua, în anul 1833. Cât despre balonul folosit de acest
îndrăzneţ cubanez, acesta a fost construit chiar de el şi nu funcţiona cu aer
cald, ci era umplut cu hidrogen, gaz produs tot de Blinó.

*
* *

Matías Pérez şi-a dorit cu înfrigurare
să înveţe cât mai repede tot ceea ce trebuia să ştie pentru a zbura, fiind
impulsionat de ascensiunile în balon care deveniseră un lucru obişnuit pentru
vremurile în care trăia. Din acest motiv el a devenit asistentul lui Eugène
Godard, alt aeronaut francez faimos pe atunci în capitala cubaneză, datorită mai
multor zboruri pe care le realizase cu destul succes. În calitatea sa de
asistent, Matías Pérez l-a însoţit în ascensiunile sale de trei ori, una din
sarcinile sale fiind şi aceea de a se ocupa de toate pregătirile preliminare
zborului, cum ar fi verificarea tubului conductor de gaz, supravegherea
instrumentelor de zbor şi lansarea baloanelor pilot pentru a afla astfel direcţia
vântului. Şi, în cele din
urmă ... din asistent Matías Pérez a devenit proprietarul balonului lui Eugène
Godard.

*
* *

În anul 1856, Matías Pérez a cumpărat
balonul Ville de París (La Villa de
Paris) de la Eugène Godard şi s-a pregătit pentru măreaţa realizare:
propriul său zbor. Locul cunoscut astăzi ca Parcul Fraternităţii (Parque de la
Fraternidad) se numea pe atunci Câmpul lui Marte (Campo de Marte) şi era zona
unde se desfăşurau exerciţiile militare. Ei bine, acesta a fost cadrul ales
pentru a urmări anunţata ascensiune a noului aeronaut, care s-a realizat în
data de 12 iunie 1856. Se povesteşte că locuitori din toate colţurile Havanei
au mers pe Câmpul lui Marte, care s-a umplut de oamenii dornici să fie de faţă.
O orchestră a venit şi ea pentru a anima riscantul eveniment. De îndată ce
balonul Ville de París (La Villa de
Paris) cu unicul său ocupant a început să câştige înălţime, s-au văzut
fluturând mii de batiste şi au răsunat ovaţii în faţa unui asemenea spectacol.
Se mai spune că, fiind deja la mare înălțime, balonul a
început să coboare cu oarecare viteză, ceea ce i-a făcut pe spectatori să
creadă că pânza s-a rupt. De fapt, frânghia care deschidea valva se blocase, aşa
că Matías Pérez a trebuit să se urce pe frânghiile care ţineau nacela. A
deschis gura balonului şi a ţinut-o așa cu braţele ca să
pătrundă aerul şi să reducă viteza coborârii. Acest zbor al lui, cel dintâi pe
care l-a făcut, a avut un succes răsunător, iar Matías Pérez se gândea deja cum
să-l repete.

*
* *

Încă de două ori s-a prezentat îndrăzneţul
aeronaut pe Câmpul lui Marte, dar s-a văzut silit să renunțe la zbor din cauza vremii nefavorabile. În cele din
urmă, duminică, pe 29 iunie 1856, temerarul navigator al înălţimilor a venit
din nou cu balonul pe Câmpul lui Marte. O rafală puternică de vânt l-a târât
peste Paseo del Prado, ducându-l deasupra mării. Publicul care îl aclama s-a
neliniştit văzându-l cum dispare dincolo de nori, de unde nu a mai apărut
niciodată. Şi cu toate că s-a făcut o anchetă minuţioasă, ce s-a întâmplat cu Matías
Pérez nu s-a putut afla.

Se spune că ultimii care l-au văzut pe
pilotul nostru au fost câţiva pescari care se aflau aproape de ţărm. L-au
îndemnat să coboare, dar drept răspuns aeronautul a lăsat să cadă saci de nisip
şi a înaintat spre largul mării. Câţiva ani mai târziu, au fost găsite din
întâmplare, pe câteva insuliţe din apropiere, resturi ale unui balon aerostatic,
dar nu s-a aflat niciodată dacă era vorba despre balonul Ville de París (La Villa de Paris), cu care se înălţase
Matías Pérez.

*
* *

Cu siguranţă, cea mai durabilă amprentă
din istoria aeronauticii cubaneze este cea pe care a lăsat-o portughezul Don
Matías Pérez, cunoscut ca „Regele copertinelor”. De la dispariţia sa şi până în
prezent, au existat multe teorii care încearcă să găsească explicaţii pentru
cele întâmplate. Cea mai simplă este aceea că ar fi căzut în mare şi ar fi
murit înecat, iar alta, ceva mai extravagantă, că ar fi fost răpit de extratereştri.
Adevărul este că, odată cu trecerea timpului, a crescut şi mitul lui Matías
Pérez, iar fapta sa temerară a marcat istoria Cubei pentru totdeauna printr-o
expresie foarte des folosită pentru a spune că ceva a dispărut fără urmă, o
expresie care a atins nemurirea în folclorul cubanez: „A zburat, ca Matías Pérez”.

Realizat de Esther Reyes Corría -
RADIO TAÍNO

(traducere
– Diana-Maria Şincai)