Muzee inedite din Amsterdam

„De Katten Kabinet”, un muzeu dedicat pisicii, este amenajat într-o casă din 1667, restaurată în întregime în 1985. În 1990, William Meijer a înfiinţat muzeul în memoria motanului său roşcat John Pierpont Morgan, botezat după bancherul american J. P. Morgan. Felina a primit de-a lungul celor „nouă vieţi” ale sale felurite cadouri constând în picturi, desene, statuete, unele fiind expuse în muzeu; un cadou special expus aici îţi ia maul – un dolar american, pe care George Washington a fost înlocuit cu imaginea motanului, cu sloganul „Nu credem în câini”. Încăperile muzeului, ticsite cu desene, schiţe, picturi, afişe având ca temă pisica, inclusiv ale unor mari artişti, ca Rembrandt, Pablo Picasso sau Henri de Toulouse-Lautrec, oferă o incursiune inedită în modul subtil de insinuare a felinelor în artă, de-a lungul veacurilor. Desigur, atmosfera din Katten Kabinet e însufleţită de mai multe pisici ale zilelor noastre, care se plimbă nestingherite printre vizitatori. Locuri înrudite cu muzeul olandez ar putea fi „Lucky Cat Museum” din Cincinnati, Ohio, unde sunt expuse peste o mie de jucării Maneki-neko, un simbol felin japonez datând de peste o sută de ani; „The Kuching Cat Museum” din Malaysia, dedicat tuturor tipurilor de feline, sau „Cat Museum” de la Siauliai, în mai apropiata Lituanie, cu peste 14.000 de exponate.

 

„Pijpenkabinet”, Muzeul Pipelor, expune o colecţie unică atât în Olanda, cât şi în Europa, cu peste 27.500 de exponate, istoria sa datând din 1969. Pijpenkabinet prezintă cultura pipei şi folosirii tutunului, pe o perioada de 2.500 de ani, pe cinci continente, deţinând o gamă largă de pipe, de la ccele arheologice, găsite în Olanda şi în alte ţări, la pipe de lut, din  secolele 19 şi 20, sau pipe de porţelan, din diverse esenţe de lemn, din fildeş, os, piatră, sticlă, metal, din Africa, Asia şi America sau China. Cea mai lungă pipă din lume, lucrată în jur de 1825 de faimosul olar din Delft, Piccardt, stă alături de o serie de pipe din lut din 1897, de o pipă din porţelan, montată în argint, decorată cu trei figuri umane pictate în culori naturale, realizată în 1743 la atelierele din Meissen şi de o sofisticată pipă sculptată în sepiolit, cu un capac decorat cu patru cai, donată de Napoleon unuia dintre ofiţerii săi. Foarte apreciate sunt tipicele pipe colorate Staffordshire şi o pipă de ceremonii a unui şef de trib din Camerun, decorată cu un model geometric format din 27.500 de mărgele miniaturale multicolore.
La „Amsterdam Cheese Museum” puteţi afla istoria fabricării brânzeturilor olandeze, cu peste 600 de ani de tradiţie, cu nume inspirate de oraşe olandeze – Gouda, Edam, Leerdammer, Leyden, Maaslander, Maasdam şi, desigur, tipul gourmet, Old Amsterdam. Din cauza spaţiului mic, nu poate concura cu Dutch Cheese Museum din Alkmaar, dar are un exponat special: cel mai scump feliator de brânză din lume – un instrument încrustat cu diamante, evaluat la 34.000 de dolari.

„Amsterdam Tulip Museum„, Muzeul Lalelei, este dedicat florii-simbol a Olandei, oferind prezentări despre istoria şi cultivarea speciei. În secolul al XVII-lea, entuziasmul comercializării lalelelor a atins apogeul, dând naştere fenomenului numit ‘Tulipomania’ – mania lalelei, când olandezii ajunseseră să îşi vândă chiar casele, pentru a investi la bursa lalelelor.
„Tropenmuseum”, Muzeul Tropical, este una dintre comorile ascunse ale oraşului, înfiinţat în 1864 în Haarlem, ca un Muzeu Colonial, pentru prezentarea coloniilor olandeze; a fost mutat la începutul secolului al XX-lea la Amsterdam, devenind un muzeu antropologic. Toate exponaele de aici invită la o călatorie neasemuită într-un misterios teritoriu exotic.
Deosebită este şi Galeria Gardienilor Civici, „Schuttersgalerij”, o galerie de secol XVII, cu imense portrete ale unor cetăţeni importanţi ai Amsterdamului. Mari artişti ca Frans Hals sau Rembrandt concurau, la vremea lor, pentru asemenea portrete. O sculptură a lui Goliat şi două sculpturi mai mici ale lui David sunt adăpostite aici, parcă fugite din învecinatul muzeu al figurilor de ceară, Madame Tussauds, al doilea asemenea muzeu european, deschis aici în 1972.

„Diamant Museum”, Muzeul Diamantelor, a fost creat în 2007 de Ben Meier, de la Coster Diamonds, una dintre cele mai vechi fabrici încă în funcţiune de şlefuit diamante, din Amsterdam. Muzeul mic şi elegant te poartă într-o călătorie începută cu trei miliarde de ani în urmă, la 200 de kilometri sub pământ, unde tronează maiestuoase colecţii de bijuterii şi importante coroane regale bătute în diamante, cărora li se alătură o preţioasă sabie japoneză realizată din sticlă de Murano. La o aruncătură de băţ, sau de diamant, îşi aşteaptă vizitatorii alte două muzee cel puţin la fel de preţioase, Rijks şi Van Gogh.
Primul muzeu din lume dedicat artei fluorescente, „Electric Ladyland Fluorescent Art Museum”, este denumit de proprietarul său, artistul american Nick Padalino, după albumul Electric Ladyland al lui Jimmy Hendrix. La subsolul galeriei de artă omonime de deasupra, muzeul îşi poartă vizitatorii prin istoria artei fluorescente şi expune o colecţie specială de minerale din toata lumea, care devin viu colorate sub diverse valuri de lumini, şi alte artefacte care pot să îţi ia ochii. În această atmosferă incendiară, vizitatorii se pot chiar contopi cu jocul de lumini şi culori, experimentând „arta participativă”.

(Cristina Zaharia)