SARI SALTUK DEDE

Sarı Saltuk Baba (care a trăit în secolului al XIII-lea), cunoscut şi sub numele de Sarı Saltuk Dede, este un personaj legendar, curajos şi deosebit de înţelept, un erou al cărui nume are o puternică încărcătură spirituală, fiind considerat un simbol al unităţii culturii turce, din Asia Centrală şi până în Europa. El îşi doarme somnul de veci pe pământul Dobrogei şi a rămas în istorie drept sfântul musulman care a întemeiat Dinastia turco-tătară de pe aceste meleaguri. Prestigiul şi l-a dobândit încă din timpul vieţii, misiunea sa fiind aceea de a răspândi religia islamică şi pe teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră.

În 1262, atunci când Dobrogea era un teritoriu destul de puţin populat, stăpânit la sud de Imperiul Bizantin dar ocupat la nord de Hoarda de Aur, pe când armata de oşteni otomani a descălecat în zona muntoasă, tabăra musulmană a fost aşezată la Vicus Novus (satul Nou), Babadagul de astăzi. Oraşul şi-a luat denumirea de la Sarı Saltuk Dede, pe care oştenii îl numeau şi Sarı Saltuk Baba (adică „părintele” lor). Altfel spus, oraşul Babadag în limba turcă se traduce drept „Muntele lui Baba” („baba” însemnând părinte, iar „dağ” munte).

Sarı Saltuk Baba (pe numele său adevărat Şerif Hızır) s-a născut în Sinop (un oraş în apropierea Mării Negre din Turcia de astăzi). Adept al Sufismului, el a devenit un derviş renumit, fiind descris de către cei care l-au cunoscut, ca un bun musulman ce cunoştea limba şi religia creştinilor (cu care se afla şi în relaţii bune), pe mulţi dintre aceştia reuşind să-i convertească la islam. De asemenea, despre Sarı Saltuk Baba se spune că a avut prieteni de seamă, cum ar fi de exemplu Rûmî Mevlana ori Hacı Bektaş Veli. Cunoscut a fost şi pentru puterile-i supranaturale şi forţa sabiei sale din lemn de curmal, cu ajutorul căreia a tăiat în două un copac pe care zece persoane nu îl puteau cuprinde, dar şi prin trecerea sa dintr-un teritoriu într-altul într-o clipită.

Sarı Saltuk a încetat din viaţă la vârsta de 99 de ani, fiind otrăvit şi apoi înjunghiat de duşmanii săi. Conform unei legende, se spune că înainte să-şi dea ultima suflare, el a cerut ca după moartea sa, să i se ridice 12 cenotafuri, pentru ca nimeni să nu ştie unde este îngropat. Din această cauză, populaţii din ţări diferite, au susţinut că mormântul său se găseşte pe teritoriul locuit de ele. Însă în cele din urmă a fost acceptată ideea că adevăratul loc unde este îngropat, se află în România, la Babadag.

Principalele surse care se referă la viaţa şi mai ales stabilirea lui Sarı Saltuk Baba pe teritoriul Dobrogei, sunt cronicile selgiucide, „Saltuk-Nâme” fiind însă cea mai importantă. Această culegere de texte din secolul al XV-lea, a luat naştere la iniţiativa lui Cem, fiul sultanului Mehmet al II lea (Cuceritorul Constantinopolelui), care a auzit mai multe poveşti despre Sarı Saltuk Baba, a cărei viaţă a fost tratată de asemenea şi de Evliya Çelebi (călător otoman ce a traversat Ţările Române în secolul al XVII-lea). Acesta din urmă a consemnat în scrierile sale, că mormântul lui Sarı Saltuk Baba, ar fi fost descoperit după comportamentul pe care l-ar fi avut turma de oi a lui Koyun Baba. Păstorul a observat că mioarele sale ocolesc o anumită zonă atunci când merg la păscut, fapt ce l-a făcut să creadă că acolo s-ar odihni Sarı Saltuk Baba.

Pe vremea când a condus campania împotriva lui Ştefan cel Mare din anul 1484, sultanul Baiazid al II lea a făcut popas la Babadag. Aici, el a fost informat de către localnici, cum că ar exista un mormânt cunoscut sub numele de Saltuk, dar care cu timpul a fost acoperit de gunoaie. Găsindu-l, sultanul s-a aşezat pentru rugăciune, iar înainte de a adormi, Baiazid al II lea s-a rugat să primească un semn de la Allah, legat de soarta bătăliei ce urma. Astfel, în vis i-a apărut Sarı Saltuk Baba (cu barba aurie şi un turban verde pe cap), care i-a prevestit victoria, rugându-l totodată să cureţe locul unde este îngropat. În urma săpăturilor, s-a găsit un sarcofag de marmură o inscripţie care conţinea cuvintele: „Acest mormânt este al lui Saltuk Bey Seyyid Muhammed Gâzi”. La auzul veştii, sultanul a poruncit ca să se ridice alături un mausoleu, urmat de construirea unei moschei şi a altor instituţii de caritate.

Se spune că la mormântul dervişului care a pus bazele neamului turco-tătar pe teritoriul românesc, s-au recules mai multe personalităţi de seamă inclusiv sultani ai Imperiului Otoman ce au trecut pe la el, în expediţiile lor de cucerire a noi ţinuturi. A fost şi cazul lui Suleyman Magnificul, care a ajuns în Babadag în anul 17 august 1538, în vremea expediţiei îndreptate împotriva lui Petru Rareş. În prezent, mausoleul ridicat în cinstea lui Sarı Saltuk Baba este un obiectiv turistic cu care oraşul se mândreşte. La festivitatea care a marcat cea mai recentă restaurare a sa de către comunitatea turco-tătară, mai precis în 26 septembrie 2007, a participat şi Recep Tayyip Erdoğan (pe atunci premier, astăzi preşedintele Turciei).

VASILESCU GABRIELA