SPANIA: CORDOBA - MEZQUITA

Mezquita (sau Marea Moschee a Cordobei) - unul dintre cele mai importante monumente ale arhitecturii hispano-musulmane, este pe drept cuvânt, una dintre cele mai impresionante clădiri din lume, un produs şi un simbol al altoirii creştinătăţii pe trunchiul Spaniei musulmane. Această cea mai mare moschee a califilor omeyazi, s-a bucurat de o asemenea apreciere artistică şi religioasă, încât i-a scutit pe locuitorii oraşului de dificilul pelerinaj la Mecca, a cărei moschee era singura de o asemenea dimensiune şi importanţă la acea vreme. Una din caracteristicile sale principale, este însă faptul că peretele cu Mihrabul ce marchează Qibla (direcţia de închinare spre Mecca pe care o respectă toţi musulmanii) are o orientare greşită, cu 51 de grade mai mult spre sud, ceva obişnuit însă în  moscheile din Al-Andalus.

* * *

Început în anul 785, edificiul a stat în construcţie timp de două secole, lărgindu-se o dată cu creşterea populaţiei Cordobei, ajungând în cele din urmă la dimensiunile de astăzi.

În trecut, pe locul Mezquitei actuale, se ridica un templu roman, înlocuit mai târziu de o biserică vizigotă care, la începutul perioadei de dominaţie arabă, a fost folosită în comun şi în bună înţelegere atât de musulmani, cât  şi de creştini.

Construcţia de astăzi, se leagă de numele emirului Abd-al-Rahman, cel care a îndrumat lucrările de început ale moscheii. În decursul anilor, aceasta a suferit mai multe transformări, însă nimic nu i-a afectat măreţia, astfel că în final, uriaşa moschee din Cordoba demonstrează o coerenţă surprinzătoare atât a arhitecturii interioare cât şi a celei exterioare.

După încheierea Reconquistei, clădirea a servit drept lăcaş de cult pentru creştini. La începutul secolului XVI, în centrul moscheii a fost ridicată o catedrală, iar pe laturile sale au fost construite capele, totul într-un stil renascentist şi gotic.

* * *

În interiorul Mezquitei se găsesc aproximativ 850 de coloane care realizează un motiv repetativ de alei ce se intersectează asemănător unui coridor de oglinzi. Totodată aceşti stâlpi susţin o inovaţie arhitecturală a epocii respective: două rânduri de arce dungate dând impresia unei înălţimi şi al unui spaţiu suplimentar.

Deosebit de reuşit este şi mihrabul (o firidă ornamentală ce se găseşte în peretele unei moschei, care indică direcţia spre Mecca). Lucrarea este o adevărată capodoperă a artei maure.