TURCIA - KONYA

„…înainte de a intra pe porţile unui oraş în care n-am pus niciodată piciorul – notează Elif Shafak în cartea sa <<Cele patruzeci de legi ale iubirii>> - , mă opresc o clipă să le dau bineţe sfinţilor săi – cei morţi şi cei vii, cei ştiuţi şi cei neştiuţi. N-am sosit vreodată într-un loc fără să capăt mai întâi binecuvântarea sfinţilor.” Îi vom urma şi noi sfatul, convinşi fiind de faptul că oraşul Konya, oferă celui ce s-a decis să-l o viziteze, nu doar o călătorie în timp, ci şi o atmosfera de exaltare spirituală, creată de Ordinul Mevlevi. Konya este mândră de religiozitatea sa, iar cine ajunge aici, trebuie să respecte acest fapt.

* * *

Konya s-a transformat cu timpul într-un important nod rutier, industrial şi religios pentru Turcia, fiind totodată şi una dintre cele mai vechi aşezări, existând dovezi că pe aceste locuri au trăit omeni încă din Preistorie. O parte din urmele vechimii oraşului, pot fi văzute de către turişti, în cadrul Muzeului Arheologic. Acesta adăposteşte lucrări provenind din perioada neolitică, a bronzului, fierului dar şi din cea clasică, elenistică, romană şi bizantină. Exponatele constau din ceramică, sculpturi în piatră şi în bronz, sarcofage, bijuterii şi inscripţii. Cu siguranţă, vă va atrage atenţia un sarcofag din marmură ce datează din secolul II îen., cu scene în basorelief din viaţa lui Hercule.

* * *

Oraşul Konya, ce apare menţionat şi în Noul Testament ca fiind unul din locurile în care a propovăduit Apostolul Pavel, a ajuns însă să fie foarte cunoscut lumii întregi, prin faptul că aici a trăit şi murit marele mistic Muhammad Djalâl-ud-Dîn („Prinţul poeţilor sufi”), unul dintre părinţii fondatori ai sufismului, un poet de origine persană, cu o operă vastă, ce sintetizează idei care pornesc de la neoplatonism şi până la gândirea chineză, înglobând mitologii indiene, persane şi greceşti, povestiri din Tora, Evanghelii şi Coran, spuse ale Profetului Muhammad ori fragmente din gândirea unor mistici musulmani. Pe lângă „Mesnevi” (un vast poem de 25.000 de versuri împărţit în şase cărţi), considerat o culme a literaturii universale, opera sa mai cuprinde povestiri, anecdote, predici, scrisori adresate unor persoane cu diferite prilejuri, catrene şi gazeluri.

* * *

La vârsta de 37 de ani, viaţa lui Muhammad Djalâl-ud-Dîn (cunoscut vorbitorilor de limbă ne arabă sub numele de „Rûmî” la care a fost adăugat şi apelativul Mevlana) s-a schimbat radical, după întâlnirea (ce a avut loc în Konya) cu Shams-i Tabriz (supranumit şi „Soarele” din Tabriz). Între cei doi s-a creat o frumoasă prietenie, comparată adesea cu cea dintre Socrate şi Platon, despre care s-a scris mult.

Tovărăşia celor doi a fost însă de scurtă durată, Shams-i Tabriz dispărând pentru totdeauna. Se crede că ar fi fost ucis de cei ce-l invidiau de influenţa pe care o avea asupra lui Rûmî, însă moartea lui poate avea şi o altă explicaţie legată de duşmanii ce şi i-a făcut de-a lungul numeroaselor sale peregrinări. În orice caz, cert este că Shams-i Tabriz a reuşit să-l monopolizeze atât de mult pe Rûmî, încât o parte din discipolii săi nu au văzut cu ochi buni prietenia celor doi.

* * *

Dispariţia tovarăşului său, l-a marcat profund pe Rûmî, care a decis atunci să se retragă din societate. Astfel el a devenit derviş şi a fondat Mawlawî (Ordinul Mevlevi), Ordinul Dervişilor Rotitori.

* * *

 

Rûmî a încetat din viaţă pe 17 decembrie 1273, în Konya şi este înmormântat (alături de familia sa) în Mevlana Tekkesi (Casa Dervişilor), unul dintre cele mai căutate monumente culturale din Konya, aici existând mai multe spaţii ce au fost transformate în muzeu. Dintre nenumăratele obiecte expuse, amintim manuscriptul „Mesnevi” (un poem mistic epic al lui Rûmî) şi manuscriptul „Divan-i Kebir”.

* * *

Mevlana Tekkesi (ce dispune şi de o frumoasă grădină de trandafiri) are o arhitectură unică, accentul fiind pus pe cupole şi minarete. Ceea ce atrage atenţia în mod deosebit, este cupola impresionantă sub formă de con (de culoarea peruzelei), ce se zăreşte din toate părţile oraşului, unde se află sarcofagul lui Rûmî.

Vizitatorii din toată lumea vin aici şi se roagă, ca la un loc sacru. Fapt ce de­monstrează că mesajul lui Rûmî de pace, toleranţă şi iertare, încă se bucură de succes.