Cinci refugiați ucraineni povestesc la Radio România Cultural despre cum este să pleci cu “Viața într-o valiză”

Interviurile au fost realizate de Iulia Mihalcea, cea care a inițiat împreună cu regizorul Iulian Furtună, proiectul cultural european “O viață într-o valiză”. O expoziție de pictură și artă contemporană și momente artistice, realizate în cadrul acestui proiect, vor avea loc în foaierul Sălii Radio înaintea recitalului susținut de violonistul Alexandru Tomescu, violoncelistul Răzvan Suma, pianista Sînziana Mircea și Mariia Velia, tânără flautistă din Ucraina, publicul spectator fiind așteptat la ora 18.30.

Interviurile vor fi difuzate de pe 20 până pe 24 februarie 2023, la emisiunea GPS Cultural, de la ora 17.00.

Refugiații au povești de viață diferite. Înainte de invazia Rusiei aveau în comun faptul că erau cetățenii aceleiași țări, acum mai au în comun drama războiului, dezrădăcinarea, decizia pe care au trebuit să o ia ca să se salveze. Aceea de a pleca cu “Viața într-o valiză.”

Pentru mulți, aceasta ar putea fi o metaforă, dar pentru ei acest lucru este cât se poate de real. Vasil Yeremia este frizer din Odesa. În urmă cu un an, și-a pus trusele de tuns într-o valiză, a abandonat salonul, a luat copiii de mână, câinele, și a plecat. Unde a ajuns și cum este viața lui acum, vom afla din interviul Iuliei Mihalcea.

Vom mai afla povestea Taniei și pe cea a Olhăi, mame care au ajuns departe de casă cu copiii lor, cărora nu știu să le răspundă la întrebarea: “Când se va termina războiul?”. Și ei, ca și adulții, suferă de dorul țării lor și al apropiaților rămași acolo.

“În Ucraina nu există electricitate, căldură, apă sau internet, se aud mereu bombardamentele, dar poți oricând să vorbești cu rudele tale, cu cei apropiați. E ACASĂ!”, spune Olha.

“Oamenii sunt răniți, oamenii mor. Soțul meu doar o dată a venit acasă, de când a început războiul. E slăbit, schimbat..”, povestește Tania despre singura dată când și-a revăzut soțul în acest an.

Vira este o bunică încremenită de oroarea pe care trebuie să o îndure poporul ei. Nu plecase niciodată din cartierul ei din Kiev și, deși admiră frumusețea țărilor străine, nu găsește niciun pic de fericire acolo.

“Ce pot să spun eu lumii? Doar că viața, sănătatea omului este cel mai de preț lucru pe fața pământului. A distruge omul e un păcat foarte, foarte mare. E păcat că se distruge lumea cu ce se întâmplă acum.”, spune ea.

Strajeț Piotr Grigorovici va picta pe scena Sălii Radio în cadrul concertului “Viața într-o valiză.”

Anul trecut, când și-a părăsit casa, Piotr a luat cu el o valiză cu pensule, tuburi de culoare și pânze pentru pictură, singura lui avere.

Născut în vremurile tulburi ale celui de-al Doilea Razboi Mondial, Strajeț Piotr Grigorovici își amintește că, atunci când era copil, ghemuit lângă sobă, auzea bombardamentele și, privind focul prin crăpăturile sobei, a început să schițeze din cărbune câteva desene. De atunci, Piotr a continuat să deseneze în cărbune, ceea ce face și astăzi.

Acum, la 86 de ani, artistul trăiește la Tulcea, într-o comunitate de ucraineni, găzduiți în internatul unui liceu.