Cine şi cum decide asupra evaluării din gimnaziu şi liceu

De trei decenii, sistemul educaţional se reformează, nu neaparat cu folos.

Ȋn 1999, la trei ani de la promulgarea primei legi a educaţiei naţionale post-decembriste, ministeriatul condus de Andrei Marga introducea examenului de capacitate ca formă de evaluare după absolvirea a opt clase. Ȋn 2004, ministrul Alexandru Athanasiu decidea ca necesară, transformarea examenului de capacitate în testare naţională prin restructurarea materiilor şi repartizarea computerizată.

Din 2011, prin adoptarea noii legi Funeriu, testarea naţională este precedată de evaluări pe parcursul anilor din şcoala primară şi gimnazială.

Nici bacalaureatul românesc nu a fost scutit de modificări post-revoluţionare. Creşterea numărului de discipline şi introducerea examenelor de competenţe, susţinerea scrisă şi orală a examenelor la limba şi literatura română, obţinerea mediei minime generale de 6 sunt printre principalele modificări aduse examenului după anul 1990.

Spiritele şcolare s-au inflamat la mijlocul acestei săptămâni din cauza introducerii pe siteul ministerului a noilor modele de testare pentru absolvenţii de gimnaziu şi de liceu. Am vrut să aflu părerea unor profesori cu experienţă despre acest subiect sensibil. Opiniile lor, difuzate vineri, 2 noiembrie 2018, la emisiunea IClasa, le puteti asculta în reportajul de mai jos.

Şi tot vineri, 2 noiembrie 2018, la Ministerul Educaţiei Nationale, ministrul interimar al Educației, Rovana Plumb s-a întâlnit cu reprezentanții elevilor și profesorilor. Presa şi publicul au aflat că introducerea testelor grilă la bacalaureat și evaluare națională se amână cu un an. Lidia Laic a înregistrat  pentru Radio România Cultural, declaraţia doamnei ministru, declaraţie pe care o puteţi asculta tot pe aceasta pagină.

Mirela Nicolae