Idei în nocturnă- Pagini de Istorie - Iuliu Maniu si Corneliu Coposu, doua destine cu valoare de model

Idei in nocturnă- Pagini de Istorie, marţi 14 noiembrie 2017, Radio, Romania Cultural (21.10- 22).  Redactor Dan Manolache

Invitaţi, Ana Blandiana, preşedinta Fundaţiei „Academia Civică” şi preşedinta juriului, Ioan Andrei Gherasim, presedintele executiv al Fundaţiei „Corneliu Coposu” si cei trei caştigători ai premiilor celei de a doua editii a concursului de eseuri cu tema,  ”Moștenirea politică a lui Iuliu Maniu în opera și activitatea lui Corneliu Coposu ”, Ioana Florica Gale- doctorand,  Școala de Științe Politice și ale Comunicării, Universitatea „Babeș-Bolyai ” Cluj-Napoca, Victor Constantin Vlăduţ- masterand, Facultatea de Științe Politice, Universitatea București şi Tudor Vişan Miu-  student în anul III, Facultatea de Istorie, Universitatea București.

S-au implinit sâmbata 11 noiembrie 22 de ani de când Seniorul Corneliu Coposu a plecat dintre noi într-o lume mai bună. Timpul ne-a arătat, din ce în ce mai clar, ce mare gol a lăsat nu doar in sufletele celor care l-am admirat sau chiar cunoscut, ci în viaţa politica românească. Aidoma mentorului său, Iuliu Maniu, el ne arătase că morala şi politica nu sunt incompatibile. Din păcate de la dispariţia lui abundă.......contraexemplele. Corneliu Coposu, o personalitate de excepţie, omagiat sâmbată la Ateneul Roman şi va fi şi personajul principal al întalnirii noastre sonore, desigur alături de Iuliu Maniu.

Rugă

cerne Doamne liniştea uitării

peste nesfârşita suferinţă

seamănă întinderi de credinţă

şi sporeşte roua îndurării

răsădeşte Doamne dragostea şi crinul

în ogorul năpădit de ură

şi aşterne peste munţi de zgură

liniştea iertarea şi seninul

CORNELIU COPOSU

Vom incerca pe parcursul emisiunii sa vorbim depre valoarea de model a celor doua personalităţi stăruind asupra opiniilor exprimate de cei trei tineri câştigători ai concursului, în eseurile lor.

Iată doar doua fragmente din lucrarea semnată drd. Ioana Gale

“Iuliu Maniu și Corneliu Coposu au fost doi exponenți ai politicii românești care au făcut dovada faptului că politica și morala nu se află în poziție antagonică, iar părerea Seniorului Coposu față de rolul moralei în politică a fost că „fără consecvență și moralitate, nu poate exista o politică valabilă”, un atribut și o viziune rar întâlnite în politica de azi.”

“Patrimoniul politic moștenit de Corneliu Coposu de la mentorul său Iuliu Maniu va rămâne un simbol al unei politici curate ce va dăinui atâta timp cât, la braț cu timpul, îi vom însoți și le vom aminti numele în pilde pentru tinerele generații. Lăsând la o parte pasiunile politice, trebuie să avem deschiderea de a remarca adevăratele valori și adevăratele modele pentru a nu lăsa să se aștearnă praful uitării peste greaua mantie de suferință și sacrificiu a înaintașilor noștri.

Victor – Constantin VLăduţ, îşi incepe eseul Corneliu Coposu, erou şi martir al neamului românesc” cu cateva consideraţii asupra lumii de asăzi

“  Secolul XXI a găsit poporul român într-o stare de dezbinare fără egal,  de sărăcie materială dar mai ales morală fără precedent. Primul lucru ce trebuie făcut, după părerea mea, pentru a ieși din această situație, este aflarea adevărului, indiferent care este acela  Trebuie să-i îndepărtăm odată pe vinovații de această stare, fiindcă altfel ne învârtim în cerc……Deocamdată istoria pe care am învățat-o la școală și se învață încă este scrisă  tot de comuniști sau după indicațiile lor. Iar ei trăiesc sub imperiul conspirației permanente.”

Iată şi un inedit portret al lui Iuliu Maniu desprins din textele publicistice ale lui Corneliu Coposu: “……. descrie cu lux de amănunte trăirile, gesturile, mimica, tonalitatea, argumentele logice din timpul unui discurs al mentorului său, subliniind că cine dorea să-l cunoască cu adevărat pe Maniu trebuia neapărat să-i asculte un discurs politic. El a rămas impresionat de ,,logica argumentației strânse și claritatea luminoasă a expunerii,,. În oratoria lui I. Maniu stăpânea ,,naturalețea,,.ceea ce-i trăda însă sentimentele era faptul că în ,,ochi i se aprindeau scântei când vorbea de idealurile ce-l călăuzesc,,. Dar, Maniu electriza și prin,,tăcere,,. Tăcerea era cultul favorit, iar arma lui cea mai primejdioasă era virtutea,,.”

Cum ramane Corneliu Coposu în conştiinţa noastră?

“Dintre toate epitetele, comparațiile, elogiile care i s-au adus Seniorului după moarte ( și au fost mii), cea care mi-a plăcut cel mai mult este aceea în care este asemuit cu un catarg: ..Ce ar fi fost România fără Corneliu Coposu? Este cazul să ne răspundem azi, când țara al cărei catarg a fost navighează fără busolă, pe apele tulburi ale oportunismului, incompetenței și corupției,,. Îi aparține lui R. Rusan.”

Sub «aripile» „Sfinxului de la Bădăcin”, aşa s-a intitulat eseul lui Vişan Miu Tudor. Din conţinutul lui am selectat doua pasaje ce se referă la istoria dramatica a Partidului Naţional Ţăranesc:

“Era octombrie 1947. Iuliu Maniu, în închisoare de trei luni, aşteptând rostirea sentinţei, are şansa ultimei revederi cu secretarul său politic, Corneliu Coposu. Întâlnirea de la  Malmaison, îngăduită de un gardian ardelean, vechi agent al Siguranţei, i-a permis lui Maniu să-şi transmită, prin viu grai, «testamentul politic». „Mi-a spus că, dacă voi supravieţui holocaustului comunist, să nu lăsăm să moară Partidul Naţional Ţărănesc, care are un trecut glorios şi al cărui viitor reprezintă o necesitate absolută pentru noua organizare a ţării româneşti. Şi să nu considerăm valabilă desfiinţarea acestui partid de către armata sovietică şi exponenţii săi, adică guvernarea comunistă, iar în momentul când va fi posibil să îl reconstituim”

“În februarie 1987, Corneliu Coposu s-a întâlnit în ţară cu Jean Marie Daillet, vicepreşedintele Internaţionalei Creştin Democrate (ICD), şi a obţinut alăturarea simbolică a PNŢ la ICD. După căderea dictaturii, în 22 decembrie 1989, Coposu a anunţat refondarea Partidului Naţional Ţărănesc,  intitulat acum şi Creştin-Democrat, iar, la congresul ICD din februarie 1990 de la Bruxelles, s-a anunţat aderarea PNŢ-CD.  „Am fost desfiinţaţi de armata de ocupaţie sovietică şi ne-am renăscut în decembrie 1989 prin sacrificiile a mii de vieţi tinere româneşti”, avea să afirme Seniorul în Parlamentul britanic.”

Vă invit aşadar să ascultaţi o emisiune despre doua personalităţi emblematice ale istoriei noastre. Într-o lume care se plange că îi lipsesc modelele poate fi o invitaţie de a le căuta acolo unde…..chiar există, în istoria recentă a Romaniei. Participantii la eveniment au avut sansa ca in incheierea sa sa participe la un minumat recital oferit de Maestrul Dan Grigore. Fotografiile postate au fost realizate de Florin Esanu.