Idei în nocturnă- Pagini de Istorie: Despre mentalitatea şi politica marilor puteri ale vremii noastre

Marţi 20 martie 2018, ora 21.10

Realizator Dan Manolache.

Despre mentalitatea şi politica marilor puteri ale vremii noastre. Invitat, conf.univ.dr. Iulian Fota.

            Ne vom opri în această seară la câteva evenimente care pot arunca o lumină asupra politicii urmate de marile puteri ale lumii de astăzi încercţnd să descifrăm prezentul şi să anticipăm viitorul. Am ales ca bază a discuţiei noastre ştiri şi comentarii sintetizate de RADOR, agenţia de presă a Societăţii Române de Radiodifuziune pe care le redăm în continuare.

           Vom vorbi despre recent desfăşuratele alegeri prezidenţiale din Federaţia Rusă prezentate astfel de presa europeană şi americană:

           Financial Times îi linişteşte pe cei care aveau emoţii în privinţa prezenţei: „numărul alegătorilor care au votat este considerabil mai mare decât în urmă cu 6 ani”.

        Wall Street Journal: tinerii îl susţin pe Putin „pentru că o duc mai bine decât părinţii lor”. „Putin a transformat Rusia dintr-o democraţie uneori haotică într-un stat autoritar”, punctează Wall Street Journal cu menţiunea că „el a scris un nou contract social, care le oferă cetăţenilor un nivel de trai mult mai ridicat şi o anvergură restabilită pe scena internaţională, limitându-le în schimb libertăţile”. Iar tânăra generaţie din Rusia pare a fi acceptat condiţiile, „în mare majoritate fiind nepăsători faţă de politică, în general susţinători ai lui Putin şi concentraţi prioritar asupra vieţii proprii”, reliefează jurnalul american.

             Politica externă a lui Putin îngrijorează însă Europa, care „ar trebui să se doteze cu o strategie fermă”, opinează Le Soir în editorialul său. Căci „ultranaţionalismul revanşard al președintelui rus, pe care o uriașă majoritate dintre ruși pare să-l aprobe – şi este dreptul lor – e plin de repercusiuni dincolo de frontiere”, reamarcă ziarul din inima Europei. „Un război rece al secolului XXI se dezvoltă la porțile noastre” şi „riscă, la cea mai mică scânteie, să ia foc”, atenţionează acelaşi Le Soir. Cu menţiunea că „episodul sinistru al otrăvirii fostului spion va ațâța şi mai mult tensiunile” şi „îl va izola și mai mult pe Putin, a cărui reacție este deja temută”. Mai ales că Londra pare a avea noi dovezi care incriminează Moscova, după cum citim în presa britanică. „Rusia stochează gaz neurotoxic de un deceniu”, evidenţiază Financial Times, citându-l pe secretarul de externe Boris Johnson.

               Tentativa de asasinat asupra lui Serghei şi a Iuliei Skripal este prezentăîn cele mai prestigioase publicaţii care redau pe larg reacţii şi contrareacţii . „Este foarte probabil ca Moscova să fi ordonat atacul asupra fostului spion rus în Marea Britanie”, titrează The Guardian, citând-o pe premierul britanic, Theresa May, care a declarat: „Este clar acum că domnul Skripal şi fiica sa au fost otrăviţi cu un agent neurotoxic, de clasă militară, de genul celor dezvoltate de Rusia”. „Pe baza identificării pozitive a acestei substanţe chimice, de către experţi de talie mondială, pe baza cunoştinţelor noastre că Rusia a produs, anterior, această neurotoxină şi ar avea capacitatea încă de a face acest lucru, pe baza istoricului Rusiei de a coordona asasinări sponsorizate de stat, precum şi pe baza evaluării noastre că Rusia consideră unii dezertori drept ţinte pentru asasinate, guvernul a concluzionat că este foarte probabil ca Rusia să fie responsabilă pentru actul împotriva lui Serghei şi a Iuliei Skripal”, a mai susţinut May, citată de The Guardian. „Rusia trebuie să explice cum un agent neurotoxic militar a fost utilizat într-un atac la Salisbury”, titrează şi The Telegraph, citând tot declaraţiile premierului britanic: „există doar două explicaţii plauzibile pentru ceea ce s-a întâmplat în Salisbury, pe 4 martie: fie a fost un act direct al statului rus împotriva ţării noastre, fie guvernul rus a pierdut controlul asupra neurotoxinei sale cu potenţial de distrugere catastrofală şi a permis ca aceasta să ajungă în mâinile altora”, a conchis May. Replica Moscovei a venit imediat prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe care, potrivit agenţiei Tass, a calificat acuzaţiile prezentate de May drept „un spectacol de circ”, invocând „o nouă campanie politică informaţională, bazată pe provocări” la adresa Rusiei.

                La tabloul global se adaugă şi testarea duminică de către Rusia a noii rachete hipersonice Kinjal, capabilă să eludeze scutul antirachetă american. „Anunţarea acestui test pare să transforme în realitate cele mai negre coşmaruri ale celor care prezic o nouă cursă a înarmării, asemănătoare celei care a adus lumea în pragul celui de-al treilea război mondial, în timpul Războiului Rece”, comentează cotidianul spaniol ABC. Remarcând că testul a avut loc cu o săptămână înainte de alegerile prezidenţiale din Rusia, ziarul italian Il Messagero consideră că preşedintele Vladimir Putin şi-a măgulit astfel electoratul naţionalist şi nostalgic după trecutul de superputere al ţării. Preşedintele Putin pune un accent reînnoit pe armamentul strategic, într-o încercare de a menţine relevanţa ţării sale pe scena globală, crede Stratfor

      Un alt subiect ce va fi abordat va fi cel al recentelor schimbări la vârful Administraţiei SUA ce pot oferi clarificări asupra politicii viitoare a celei mai puternice ţări a lumii:

       Secretarul de Stat Rex Tillerson a fost demis de preşedintele Trump printr-un mesaj postat pe Twitter, scrie Le Soir. Schimbările vin în lanţ, aşa încât noul şef al diplomaţiei americane, Mike Pompeo, este înlocuit în funcţia de şef al CIA de Gina Haspel. Ea devine astfel prima femeie la şefia agenţiei americane de informaţii. Înlocuirea lui Rex Tillerson vine în contextul în care preşedintele american doreşte să îşi schimbe echipa în vederea anunţatelor negocieri cu Coreea de Nord, comentează Le Soir, punctând că „Mike Pompeo vine la conducerea Departamentului de Stat la numai câteva zile după spectaculosul anunţ al unei întâlniri la vârf între preşedintele american şi liderul nord-coreean Kim Jong Un”. „Lui Tillerson i-au fost curmate suferinţele”, titrează The Washington Post şi comentează că „Plecarea lui Tillerson era de mult aşteptată. Tillerson nu s-a bucurat niciodată de încrederea preşedintelui, lucru esenţial pentru orice secretar de Stat. Când i-a fost refuzată numirea pe care a făcut-o pentru funcţia de vicesecretar, Elliot Abrams, a devenit clar că va fi la indexul Casei Albe. Şi după ce se pare că a fost prins numindu-l pe preşedinte ‘idiot’, zilele i-au devenit numărate”. Cine este Gina Haspel, cea care i-a luat locul lui Mike Pompeo la şefia CIA, aflăm din La Libre Belgique. „Spioană foarte experimentată în operaţiuni sub acoperire, ea s-a alăturat agenţiei în 1985 şi a servit în mai multe locuri în lume, mai ales la Londra la sfârşitul anilor 2000”. „Gina Haspel a primit sprijinul lui Mike Pompeo când a fost numită numărul 2 în CIA, în urmă cu un an” însă deja trezise suspiciuni privind metodele folosite în închisorile secrete din străinătate. „Gina Haspel suscitase îndoieli privind intenţiile lui Trump în materie de tortură. O ceaţă care nu va fi ridicată curând”, comentează La Libre Belgique. În mandatul lui Pompeo la conducerea Departamentului de Stat, politica americană privind Rusia va rămâne o problemă, comentează The Independent. Publicația britanică observă că anunţul privind demiterea lui Tillerson vine la scurt timp după ce acesta a declarat că „are încredere deplină” în evaluarea premierului britanic că Rusia ar fi fost implicată în atacul cu agent neurotoxic asupra unui fost spion rus, incident înregistrat săptămâna trecută în oraşul Salisbury. „Comentariile lui Tillerson au depăşit răspunsul Casei Albe, ceea ce aproape a echivalat cu învinovăţirea Moscovei”, mai arată The Independent.

      Vom mai vorbi fireşte şi despre politica Chinei, despre problemele Uniunii Europene şi nu în ultimul rând despre felul în care politica marilor puteri influenţează realităţile regiunii noastre.