„Viitorul este și rezultatul acțiunilor pe care fiecare dintre noi le luăm astăzi”, Diana Stafie, expert Strategic Foresight

Viitorul nu se ghicește, se construiește: cum ne pregătim pentru era AI fără să ne pierdem umanitatea

De Ziua Mondială a Radioului, Daria Ghiu a stat de vorbă la Orașul vorbește cu Diana Stafie, unul dintre puținii specialiști din România în analiză prospectivă și scenarii de viitor (Strategic Foresight). Discuția a explorat rolul inteligenței artificiale în societate, modul în care putem înțelege schimbările tehnologice rapide și, mai ales, cum putem lua decizii mai bune astăzi pentru a modela viitorul în care vrem să trăim.

Strategic foresight este un proces de analiză a tendințelor și incertitudinilor pentru a explora multiple viitoruri posibile (plauzibile, probabile și preferate), nu pentru a prezice viitorul, ci pentru a pregăti organizațiile să adopte decizii mai bune, mai reziliente și orientate spre termen lung.

Diana Stafie subliniază că studiul viitorului nu este despre ghicit.

„Motivul pentru care noi studiem viitorul, de fapt, este pentru prezent. Cum ne asigurăm că pe baza informaților pe care le-am putea deprinde, pe baza scenariilor, tendințelor, am putea să îmbunătățim procesul decizional de astăzi?”

Analiza prospectivă presupune observarea fenomenelor emergente, tehnologii, comportamente sociale, modele economice, care pot deveni tendințe dominante. Scopul nu este certitudinea, ci claritatea deciziilor. În acest sens, scenariile de viitor sunt instrumente strategice, nu previziuni fixe. Ele ajută organizațiile și indivizii să înțeleagă unde ar putea duce deciziile actuale.

„Noi nu oferim certitudine, oferim claritate în gânduri.”

Conceptul are rădăcini în strategia militară și a fost adaptat în business începând cu anii ’70, fiind astăzi o practică matură în economiile dezvoltate, dar încă emergentă în România.

Despre viitor Diana Stafie vorbește ca despre un „canvas alb”, unde fiecare contribuie, chiar și prin acțiuni mici, de la vot, până la decizii profesionale sau educaționale. Această schimbare de mindset devine esențială într-o lume marcată de incertitudine accelerată și transformări tehnologice rapide, iar momentul actual îl descrie drept o „vară a AI-ului”, o perioadă de explozie de interes, investiții și produse tehnologice.

„Nu e prima oară când ne confruntăm cu asemenea situații, însă există niște deosebiri. De exemplu, față de ‘vara’ precedentă, când erau astfel de tehnologii - disponibile mai degrabă la nivel de laboratoare mari de cercetare, companii mari - acum inteligența artificială este în mânuțele noastre. Avem toți acces la diferite AI-uri. Eu folosesc foarte multe prin prisma meseriei, dar sunt ser, la culcare, când îmi vine să strig, ‘Dragă viitorule, mai stai puțin pe loc, că n-am avut timp să verific nici ultimele aplicații și deja au apărut altele!’.”

În mod natural, această transformare creează anxietate legată de joburi și relevanță profesională. Totuși, datele istorice arată că tehnologia creează, în general, mai multe joburi decât elimină, chiar dacă nu neapărat pentru aceiași oameni.

Stafie propune o abordare pragmatică: inteligența artificială trebuie privită ca o extensie a capacităților umane, nu ca un competitor total.

„Dacă mă uit la AI ca la a treia mea mână și mă ajută să salvez timp, de ce nu?”

În același timp, ea subliniază importanța stabilirii limitelor: nu orice proces trebuie automatizat și nu orice conținut generat artificial trebuie folosit. În cazul radioului, de exemplu, vocea umană transmite nu doar informație, ci și responsabilitate, context și încredere.

„Trebuie să dezvoltăm un fel de igienă în ceea ce privește AI-ul. (…) Trebuie să dezvoltăm un fel de alfabetizare.”

Oamenii nu trebuie să concureze cu AI pe zonele unde tehnologia este deja mai eficientă.

„Să ne concentrăm pe lucrurile care țin de natura noastră umană: empatia și imaginația.”

Imaginația devine, astfel, una dintre resursele strategice ale viitorului – pentru că AI este antrenat pe trecut, în timp ce oamenii pot imagina ceea ce încă nu există.

Interviu realizat de Daria Ghiu în emisiunea Orașul vorbește, produsă de Gabriela Mitan Dulgheru și difuzată în fiecare zi de luni până vineri, de la ora 9.00, la Radio România Cultural.