Idei in nocturna- Pagini de Istorie: „Lumina” de la Rasarit......apusul democratiei romanesti !
13 Septembrie 2016, 07:15
Redactor Dan Manolache
„ Lumina” de la Rasarit......apusul democratiei romanesti ! O privire asupra primilor ani de ofensiva a comunismului impotriva Romaniei (1944- 1946). Invitat, prof.univ. dr. Dragos Petrescu.
O emisiune despre comunizarea Romaniei. O emisiune despre cauzele care au determinat pierderea imunitatii romanilor la frazele seducatoare ale propagandei comuniste. A fost impus cu tancurile fara putinta de rezistenta? Am fost tradati de marile democratii? Nu a avut fibra nationala destula rezistenta? Poate toate la un loc dar in proportii diferite? Iata doar cateva dintre intrebarile valabile si astazi dupa atatea zeci de ani.
Trei ani, 1944- 1946, trei declaratii revelatoare ce pun in evidenta mutilarea destinului unei bune parti a Europei:
La 2 aprilie 1944, dupa ce armatele sovietice au trecut Prutul, V.M. Molotov declara ca ofensiva Armatei Rosii pe teritoriul tarii noastre “ este dictata exclusiv necesitatii de razboi si faptului ca trupele inamice continua rezistenta”. El mentiona ca URSS nu urmareste sa dobandeasca “vreo parte din teritoriul Romaniei” sau “ sa schimbe ordinea sociala existent in Romania”.
Un an mai tarziu, in fata unei delegaţii comuniste iugoslave, Stalin sintetiza viziunea sa politica asupra viitorului tarilor “eliberate”. Potrivit lui Milovan Djilas el ar fi spus: “Acest război nu este ca acelea din trecut. Oricine ocupă un teritoriu impune şi propriul său sistem social. Fiecare îşi impune propriul său sistem social până unde înaintează armata lui. Nu ar putea fi altfel.”
La 5 martie 1946, intr-un celebru discurs tinut la Fulton, Missouri, Winston Churchill descrie plastic o situatie de fapt pe care putini o anticipasera dar la aparitia careia sir Winston avea partea sa de raspundere:
“De la Stettin, în Baltica, la Trieste, în Adriatica, o cortină de fier s-a lăsat peste Continent. În spatele acestei linii se află toate capitalele vechilor state din Europa centrală şi răsăriteană. Varşovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Belgrad, Bucureşti şi Sofia, toate aceste oraşe faimoase şi populaţiile din jurul lor se află în ceea ce eu trebuie să numesc sfera sovietică; şi toate se află, într-o formă sau alta, nu numai sub influenţă sovietică, ci şi sub un control foarte strict de la Moscova şi, în multe cazuri, în creştere. Atena singură - Grecia, cu splendorile sale nemuritoare - este liberă să-şi decidă viitorul în cadrul unor alegeri aflate sub observaţie britanică, americană şi franceză.”
Putina ….istorie,
“O stafie umbla prin Europa- stafia comunismului”. Aceasta stafie vestita de Karl Marx si Frederich Engels in Manifestul Partidului Comunist, publicat la Londra in primavara anului 1848, a ratacit ea ce a ratacit si in 1917 a coborat, dintr-un vagon plumbuit ce strabatuse o Europa in razboi, intr-o Rusie zguduita de revolutia burgheza.Avea chipul lui Vladimir Ilici Ulianov. A luat apoi mii, zeci de mii, sute de mii de alte fete si a inceput sa se arate aproape pretutindeni. Era un spectru extrem de iubitor de sange. Autorii Cartii Negre a Comunismului ii trec in cont peste o suta de milioane de victime.
La noi a avut o aparitie timpurie, venind de la rasarit. S-a aratat la 8 mai 1921 la Clubul Socialist din strada Sfantul Ionica nr.12. Acolo un grup de militant de extrema stanga a fondat Partidul Comunist din Romania. Au votat, au fondat si …..au fost cu totii arestati. De ce? Pentru ca acest partid nu era decat o foliala a Internationalei a III-a si sustinea, asemenea sefilor ei de la Kremlin, ca Romania ar fi un stat imperialist in care fiecare provincie ar avea derptul, ba chiar obligatia, sa se oronunte pentru autodeterminare pana la despartirea din trupul tarii. Si asta dupa ce Romania intregita era, cu pretul unor cumplite jertfe, un ideal realizat. Din acest motiv, dar si din multe altele, Partidul Comunist nu a fost perceput ca fiind un partid national si nu avut nici un fel de sustinere. Chiar tarziu, dupa instaurarea regimului communist si dupa incercari staruitoare de mistificara a istoriei, de pictatre a unor radacini nationale, el nu capatase mai multa legitimitate. Asa se face ca in 1954, intr-o discutie. Molotov i-a spus lui Gheorghe Gheorghiu Dej “ daca n-ar fi armata sovietica, nici trei zile nu v-ar mai rabda romanii”.
Asadar, cum se face ca un popor ca al nostru, care nu a fost niciodata atras de ideile bolsevice a fost silit sa le primeasca? Cu ce pret si cu ce consecinte?
