Ascultă Radio România Cultural Live

DOCUMENTAR: Tradiţii şi obiceiuri româneşti de Paşte

01 Mai 2021, 06:00

Învierea Domnului este cea mai importantă sărbătoare în calendarul creştin, fiind însoţită, în România, de numeroase tradiţii şi obiceiuri, unele moştenite din generaţie în generaţie. Prin şi pentru aceste tradiţii, unele dintre cele mai frumoase din lume, sărbătoarea Învierii este prilej de reunire a familiei în jurul mesei cu preparate tradiţionale, este motiv de bucurie şi de optimism.

O credinţă larg răspândită în România este aceea că cei care pleacă din această lume în ziua de Paşte merg direct în rai, porţile acestuia fiind deschise în această zi, şi, de asemenea, având în vedere că cerurile se deschid, sufletele răposaţilor se întorc acasă, pentru a-i proteja pe cei dragi.În noaptea de Înviere, credincioşii obişnuiesc să meargă la biserică, să ia lumină şi să cânte Învierea Domnului. Oamenii aduc acasă „lumina” – lumânarea aprinsă direct de la cea aprinsă de părinte în Altar – , unii obişnuiesc să facă o cruce mică pe pragul de sus al uşii gospodăriei sau pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea, iar cei mai mulţi păstrează lumânarea de la Paşte şi o aprind peste an, în cazul unor mari necazuri, boli sau în situaţia unor feneomene meteo extreme.

Masa de Paşte este construită în jurul preparatelor din carne de miel – ciorbă, friptură sau drob – simbolul Mântuitorului Iisus, care a fost sacrificat pentru a salva omenirea.

Un alt simbol al sărbătorii îl reprezintă Pasca preparată de obicei sâmbăta dimineaţa, care este dusă spre sfinţire la biserică la slujba de Înviere, alături de coşul bucatelor preparate pentru sărbătoare. A doua zi dimineaţa, unii credincioşi, mănâncă din sfânta Pască în loc de anafură sau Sfintele Paşti.

Se spune că de Înviere este bine ca oamenii să fie îmbrăcaţi cu o haină nouă, care ar simboliza purificarea.

De asemena, nu este bine ca de Înviere să se doarmă, fiindcă restul anului va aduce somnolenţă, ghinion sau recolte slabe.

În ziua de Paşti se mai spune că nu e bine să se consume oul cu sare, fiindcă autorul va transpira tot anul, iar Pasca, sau anafura sunt considerate tămăduitoare dacă se păstrează peste an bucăţele din acestea.

Tot legat de ou, se spune că masa de Paşti trebuie să se începă cu consumul unui ou, existând credinţa că astfel trupul va fi sănătos întreg anul, apoi peşte – pentru a fi sprinten precum acesta – şi mai apoi pasăre – pentru a fi uşor ca aceasta.

O altă tradiţie arată că dacă în ziua de Paşti prima persoană care intră în gospodărie este bărbat, acolo va exista noroc peste an.

Acestea sunt tradiţii şi obiceiuri larg răspândite la nivelul ţării în comunitatea creştin-ortodoxă.

În afara acestora există tradiţii particulare întâlnite în anumite regiuni geografice sau în anumite comunităţi.

Spre exemplu, în Moldova, în noaptea de Înviere, după slujba de la miezul nopţii, credincioşii obişnuiesc să însoţească momentul Învierii prin pocnitori care semnifică alungarea spiritelor rele.

Coşul de bunătăţi care se duce la sfinţit la biserică este pregătit strict după cele transmise din moşi-strămoşi: aici sunt aşezate, alături de bucate, seminţe de mac, sare, zahăr, făină, ceapă şi usturoi – simbolurii ale bucuriei de peste an. Deasupra acestei farfurii se aşează pasca, şuncă, bani, flori, sfeclă roşie cu hrean şi ouăle roşii. De asemenea, coşul este acoperit un pled cusut cu modele specifice zonei.

Există o simbolistică specifică pentru sfinţirea celorlalte componente ale coşului cu bunătăţi: macul este aruncat în râu pentru a alunga seceta, sarea aduce belşug peste an, zahărul sfinţit este element tămăduitor pentru vitele bolnave, ceapa şi usturoiul au rol de protecţie împotriva insectelor, făina se presară pe câmp pentru ca rodul grâului să fie cel aşteptat.

Tot în Moldova există tradiţia ca fetele nemăritate să meargă la biserică şi să spele clopotniţa cu apă neîncepută, iar dimineaţa trebuie să se spele cu aceasta pe faţă existând credinţa că astfel vor fi curtate de băieţii „de însurat” din localitate. La rândul lor, flăcăul care iubeşte o fată nemăritată trebuie să meargă la casa acesteia şi să-i ofere un ou roşu.

În unele zone din Moldova există tradiţia ca în dimineaţa Învierii, preotul să meargă el pe la casele oamenilor – aşezaţi în formă de cerc, cu lumânări aprinse – pentru a sfinţi coşul cu bucatele pascale.

În zona Bihorului, există o tradiţie care arată că oul împodobit de Paşte prevesteşte norocul: dacă după 40 de zile acesta nu se strică, atunci persoana va fi norocoasă.

Tot în această zonă, în Joia Mare, se aprind focurile sacre ale Învierii în cimitire şi tot în această zi există obiceiul de a arunca ouă la ţintă.

La încondeierea ouălor în Joia Mare, bihorenii folosesc un instrument specific numit „bijorca”.

În Apuseni, femeile merg la cimitir în noaptea Învierii să aprindă lumânări la morminte, iar prima zi de Paşte începe cu împărtăşania cu pască, după ce credincioşii se spală cu apă în care a fost pus un ou roşu, o monedă de aur şi urzică.

Tot în Apuseni, în noaptea de Paşti se ia toaca de la biserică, se duce la cimitir şi este păzită de feciori. Este simbolul luptei între „hoţi” şi „păgubaşi”, iar cei care pierd sunt datori cu un „ospăţ”, pregătit fie de cei care au încercat să fure toaca şi nu au reuşit, fie de cei care nu au fost în stare să o păzească.

În Ţara Bârsei, există obiceiul – din Duminica Tomii – „Junilor Braşovului” – în care grupuri de tineri, asemănătoare colindătorilor sau căluşarilor, strâng ouă de la tinerele fete, după care, la Pietrele lui Solomon – aflate în zona Şcheii Braşovului – la picnic, încep diferite concursuri.

În zona Valea Arieşului există obiceiul „rostogolitului ouălor” care sunt lăsate să cadă spre o gaură din pământ.

În zona Lăpuşului din Maramureş, în duminica Paştelui copiii merg la prieteni şi la vecini – iar pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru că în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului – şi anunţă Învierea Domnului, iar fiecare gazdă dăruieşte câte un ou roşu.

În satele din Transilvania, în prima zi de Paşte, băieţii merg la udat cu parfum la casele fetelor de măritat, „ca să nu se veştejească” – obicei care semnifică înflorirea şi fecunditatea – , iar fetele îi răsplătesc cu ouă roşii, sau cozonac.

În zona judeţului Călăraşi, coşul pascal pentru sfinţit conţine, pe lângă bucate, şi un cocoş alb, existând tradiţia ca atunci când cocoşul cântă să însemne că Hristos a Înviat, iar cel mai norocos este acela al cărui cocoş cântă primul. După slujbă există obiceiul ca toţi cocoşii să fie dăruiţi oamenilor săraci.

de Răzvan Moceanu - RADOR

Redeschiderea Casei Dinu Lipatti, parte din Muzeul Municipiului București Muzică și Memorie: 74 de ani de la ultimul recital al lui Dinu Lipatti
Istorie-filozofie-psihologie 11 Septembrie 2024, 12:03

Redeschiderea Casei Dinu Lipatti, parte din Muzeul Municipiului București Muzică și Memorie: 74 de ani de la ultimul recital al lui Dinu Lipatti

Casa Dinu Lipatti, acum parte din Muzeul Municipiului București, își redeschide porțile duminică, 15 septembrie 2024,...

Redeschiderea Casei Dinu Lipatti, parte din Muzeul Municipiului București Muzică și Memorie: 74 de ani de la ultimul recital al lui Dinu Lipatti
„Atlas. Conferințele MNHCV” - O călătorie imaginară pe harta olimpică a lumii
Istorie-filozofie-psihologie 06 August 2024, 00:44

„Atlas. Conferințele MNHCV” - O călătorie imaginară pe harta olimpică a lumii

Pe 9 august 2024 de la ora 18:00 , seria „Atlas. Conferințele MNHCV” revine cu un subiect de actualitate....

„Atlas. Conferințele MNHCV” - O călătorie imaginară pe harta olimpică a lumii
Ansamblul monumental „Calea Eroilor” și Frontierele Imperiului Roman - Dacia, incluse în patrimoniul UNESCO
Istorie-filozofie-psihologie 28 Iulie 2024, 08:38

Ansamblul monumental „Calea Eroilor” și Frontierele Imperiului Roman - Dacia, incluse în patrimoniul UNESCO

Ansamblul monumental „Calea Eroilor” realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu și Frontierele...

Ansamblul monumental „Calea Eroilor” și Frontierele Imperiului Roman - Dacia, incluse în patrimoniul UNESCO
Selecţiuni din programele OPERETA LOUNGE se vor putea viziona online în serile de joi – anunţă Teatrul Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian
Istorie-filozofie-psihologie 28 Iulie 2024, 08:27

Selecţiuni din programele OPERETA LOUNGE se vor putea viziona online în serile de joi – anunţă Teatrul Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian

Teatrul Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian oferă un dar muzical estival publicului: selecţiuni din programele găzduite...

Selecţiuni din programele OPERETA LOUNGE se vor putea viziona online în serile de joi – anunţă Teatrul Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian
Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian prezintă Meşterul Manole şi Voievodul Ţiganilor la Ziua Timişoarei
Istorie-filozofie-psihologie 28 Iulie 2024, 08:24

Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian prezintă Meşterul Manole şi Voievodul Ţiganilor la Ziua Timişoarei

Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian participă cu două spectacole în cadrul festivităţilor prilejuite de...

Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian prezintă Meşterul Manole şi Voievodul Ţiganilor la Ziua Timişoarei
Eveniment editorial – Istoria filmului. O introducere – vol. I. De la cinematograful fraților Lumière la filmele mute ale lui Charles Chaplin și  thrillerele lui Alfred Hitchcock
Istorie-filozofie-psihologie 14 Iunie 2024, 13:31

Eveniment editorial – Istoria filmului. O introducere – vol. I. De la cinematograful fraților Lumière la filmele mute ale lui Charles Chaplin și thrillerele lui Alfred Hitchcock

La 63 de ani de când a apărut în limba română ultima carte de istoria filmului universal, Editura Vellant...

Eveniment editorial – Istoria filmului. O introducere – vol. I. De la cinematograful fraților Lumière la filmele mute ale lui Charles Chaplin și thrillerele lui Alfred Hitchcock
Din parfumerie - în lumea filmului
Istorie-filozofie-psihologie 13 Iunie 2024, 11:45

Din parfumerie - în lumea filmului

Proiectul din Parfumerie  al  Asociației  Hearth a adus într-o seara de iunie numeroși cinefili în...

Din parfumerie - în lumea filmului
A murit sociologul Lazăr Vlăsceanu
Istorie-filozofie-psihologie 09 Iunie 2024, 11:20

A murit sociologul Lazăr Vlăsceanu

A murit  Lazăr Vlăsceanu , unul dintre cei mai de seamă sociologi ai educației din România, la vârsta...

A murit sociologul Lazăr Vlăsceanu
Ascultă live

Ascultă live

16:00 - 16:30
Născut în România
Ascultă live Radio România Cultural
15:05 - 18:00
CA PE ROATE
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
16:00 - 16:56
Đóńńęŕ˙ ďĺđĺäŕ÷ŕ 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
16:00 - 17:00
PASIUNEA MEA, AGRICULTURA
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
Acum live
Radio România Braşov FM
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru