Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Biblioteca Academiei Române, un tezaur național. Invitat, prof. univ. dr. Nicolae Noica, directorul general al instituției

Realizator, Dan Manolache.

Vă propunem ca în această seară să „vizităm” o impresionantă bibliotecă, una dintre cele mai importante instituții culturale ale țării. O instituție care deține un adevărat tezaur, peste 85% din fondul documentar al României (cărți și publicații periodice, documente istorice, manuascrise, stampe, fotografii, hărți, piease muzicale, colecții de numismatică, filatelie). Vom avea cel mai avizt ghid, domnul prof. univ.dr. Nicolae Noica, directorul general al Bibliotecii Academiei Române.

Afirmam că biblioteca deție un adevărat tezaur. O simplă enumerare vă va convinge că niciun superlativ nu este nepotrivit. Așadar fondurile sale „însumează peste 12 milioane de unități de bibliotecă, adăugând fondului de carte și periodice colecțiile speciale , dintre care 10.000 volume de manuscrise, peste 500.000 de piese de corespondență și arhivă,138.000 gravuri și desene, peste 300.000 fotografii, 53.000 documente cartografice, 190.000 de monede, medalii, plachete și sigilii, mai mult de 600 de pietre gravate, 40.000 de timbre, 55.000 tipărituri muzicale, 20,775 unutăți audio- video, 5.300.000 de monografii și 660.000 publicații seriale etc, etc” Am citat din intereanta broșură de prezentare a celi mai mari biblioteci din țară.

Ne va fi desigur imposibil să prezentăm, chiar și succint, atracțiile acestui lăcaș de cultură înființat la 6 august 1867, la un an de la fondarea Academiei Române care se află, ca și sediul Academiei la nr. 25 al Căii Victoriei ocupând trei corpuri de clădire cu o suprafață totală de peste 30.000 de m2. Vom prezenta doar câteva dintre piesele care îi aduc o binemeritată faimă, piese aflate în colecțiile speciale cum sunt cele de manuscrise, stampe, numismatică, în Cabinetul de Muzică sau în cel de Hărți. Dintre ele să menționăm doar operele cronicarilor moldoveni și munteni, Canon de penitență, o carte rară ce provine de la Constantinopol și datează din sec. al XI- lea, o Biblie latină din sec. XIII- XIV, un fastuos Coran din sec. Al XVII-lea dar și prima carte tipărită pe teritoriul Țărilor Române, în 1508, Liturghierul ieromonahului Macarie. Ar trebui poate să știm că Biblioteca Academiei are în patrimoniu și acuarele și desene ale unor mari artiști români precum Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian sau Nicolae Tonitza, gravuri ale lui Albrecht Durer și Lucas Cranach, hărți rare din secolele XVI și XVII, partituri originale ale lui Mozart, Rossini sau Enescu, aproximativ 150.000 de monede între care aproape 9.000 de aur.

Oricât ne-ar fascina comorile bibliotecii, nu vom vorbi doar despre ele ci și despre viața de multe ori palpitantă a unei instituții moderne. Vom vorbi de pildă despre două dintre expozițiile careau putut fi vizitate în acest an, cele dedicate lui Ion C. Brătianu la împlinirea bicentenarului nașterii sale și lui Nicolae Iorga de la nașterea căruia s-au împlinit 150 de ani. În context, profitând de expertiza invitatului nostru în istoria arhitecturii, ne vom referi și la starea eeplorabilă în care se găsesc atăzi Așezămintele Brătianu. Vom vorbi și despre interesantă și eleganta revistă lunară a bibliotecii, intitulată „Tezaur” , dar și despre efortul încununat de succes de a informatiza biblioteca. Un efort însemnat făcut pentru „democratizarea” culturii. Un efort însemnat în consens cu misiunea pe care Biblioteca Academiei Române și-a asumat-o încă de la înființare. Ea poate fi sintetizată prin cuvintele lui Ion I.C. Brătianu, „Nu este destul sa ajuți la ridicarea materială, ci trebuie să ajuți și la ridicarea morală a celor pe care voim să se reazime Statul nostru de mâine."

Fotografiile reproduse au fost preluate de pe site-ul Academiei Române sau din fototeca personală.