Idei in nocturnă. Pagini de Istorie: Marele Război, o perspectivă românească. Invitat, profesor univ. dr. Dumitru Preda

Realizator, Dan Manolache

Vă invităm ca în acesată seară să ascultați, în zi de sărbătoare (Sfântul Andrei), o emisiune despre sărbătoarea Unirii de la 1 decembrie 1918. Vom vorbi, din perspectivă românească, despre Marele Război, 1914- 1918, dar mai ales despre circumstanțele care au făcut posibilă Marea Unire și despre generația de militari (soldați și ofițeri) care s-a distins pe câmpul de luptă dar și despre oamenii politici care prin competență, patriotism și dăruire s-au evidențiat pe frontul diplomatic care a consfințit apariția pe harta Europei a României Întregite.

Ca o introducere la această reîntâlnire cu istoria acelor vremuri dar și cu unul dintre cei mai competenți cunoscători ai ei, istoric și diplomat deopotrivă, voi relua un text scris cu câțiva ani în urmă despre Sărbătoarea care a fost atunci și acum ziua de 1 Decembrie. Dacă aţi străbătut Şoseaua Kiseleff, fără îndoială aţi admirat Arcul de Triumf. Poate aţi avut şi răgazul să zăboviţi pentru a citi inscripţiile.

Dacă nu, le reproducem în rândurile următoare. Inscripția centrală de pe frontonul fațadei de sud are următorul conţinut „DUPĂ SECOLE DE SUFERINȚE CREȘTINEȘTE ÎNDURATE ȘI LUPTE GRELE PENTRU PĂSTRAREA FIINȚEI NAȚIONALE, DUPĂ APĂRAREA PLINĂ DE SACRIFICII A CIVILIZAȚIEI UMANE, SE ÎNDEPLINI DREPTATEA ȘI PENTRU POPORUL ROMÂN, PRIN SABIA REGELUI FERDINAND, CU AJUTORUL ÎNTREGII NAȚIUNI ȘI GÂNDUL REGINEI MARIA”. Iată şi textul celei de pe frontonul fațadei de est: „GLORIE CELOR CE PRIN LUMINA MINTEI ȘI PUTEREA SUFLETULUI AU PREGĂTIT UNITATEA NAȚIONALĂ”.

Enumerarea numelor celor care prin viaţa lor, uneori prin moartea lor, „au pregătit unitatea naţională” este practic fără de sfârşit…Să ne oprim doar la Miron Costin care scria în veacul al XVII- lea despre „lăcuitorii” Moldovei, Ţării Româneşti şi Ardealului: „Aşa şi neamul acesta…numele vechiu şi mai direptu este rumân, adică râmlean de la Roma. Tot acest nume au ţinut şi ţin până astăzi şi încă mai bine muntenii decât moldovenii că ei şi acum zic şi scriu ţara sa „rumânească” ca şi rumânii cei din Ardeal”.

Visul unirii s-a înfăptuit cu 100 de ani în urmă pe Câmpul lui Horea de la Alba Iulia prin votul unanim al celor 1228 de delegaţi şi glasul a peste o sută de mii de români veniţi să paticipe la bucurie. Era ultimul eveniment din seria celor trei care au ănscris anul 1918 cu litere mari în cartea de Istorie a romînilor.

Mă refer, fireşte, la Unirea Basarabiei, 27 martie şi a Bucovinei, 28 noiembrie. La toate se va fi referit fruntaşul bănăţean Vasile Goldiş în discursul atât de inspirat rostit în faţa Marii Adunări: „Răsare o minune fără pereche în istoria lumii! Când după 18 veacuri sufletul românesc se trezeşte din somnul de moarte şi reînvie ca un soare luminous conştiinţa de neam, hotarele entice ale acestui popor, cu preciziuna aproape milimetrică, sunt tot acelea care sunt desemnate pe harta istorică drept hotarele Daciei lui Traian… Sentinele română a rămas credincioasă chemării sale de a păzi geniul latinităţii şi neîncetatelor lovituri duşmane a opus virtutea-I legendară: statornica-i răbdare”.

Tot despre înfăptuirea unui vis scrie şi Regina Maria care descrie astfel revenirea Familiei Regale în Bucureşti la 1 decembrie 1918: “ Peste tot steaguri fâlfâiau la ferestre, pe acoperişuri,la felinare şi steguleţe in mâna fiecărui copil. Era o simfonie ameţitoare de roşu, galben şi albastru…..Bucureştii cunoscuseră toate grozăviile ocupaţiei sub apăsarea asupritorilor nemiloşi, cari împilaseră poporul cu o grea tiranie….. după doi ani cumpliţi, ne întorsesem biruitori în ciuda nenorocirii şi a umilinţei, iar visul de veacuri al României era acum împlinit. Nu e de mirare că-şi ieşise din fire poporul de atâta bucurie, nu e de mirare că pâna şi pietrele de sub picioarele noastre păreau că ne aclamă şi că se îmbată de goria întoarcerii”.

Vom evoca așadar ziua de 1 Decembrie, anul 1918 dar vom stărui şi asupra modului în care s-a ajuns la înfăptuirea Unirii evocând „oameni, fapte, întâmplări”. Ne vom referi de asemenea și la modul în care noi, cei de astăzi, ne raportăm la Ţară, Istorie şi mai ales la Viitor…

Vă invităm să fiți alături de noi.