Concurs de eseuri – Ediția a VII-a

SUBIECTE (LA ALEGERE):

1. Relațiile României cu Rusia țaristă, URSS și Federația Rusă și importanța garanțiilor euro-atlantice.
2. De ce unele democrații reușesc iar altele nu? Comentați viziunea lui Corneliu Coposu

Scopul proiectului: Ediția a VII-a a concursului de eseuri organizată de către Fundația Corneliu Coposu, în parteneriat cu Fundația Academia Civică, Fundația Hanns Seidel și Radio România Cultural, propune studenților și elevilor două teme, la alegere, legate de  crucialele provocări politice și geopolitice ale României:

1. Prima temă presupune un excurs istoric și o evaluare geopolitică, precum și o analiză a actualei situații strategice.

Soarta națiunii române, a României, a granițelor sale, iar în prealabil a principalelor sale provincii istorice, natura regimului său politic, au depins de echilibrul/dezechilibrul marilor puteri europene și nord-atlantic, iar în particular de relațiile cu imperiul țarist rus, de regimul totalitar comunist al Uniunii Sovietice. În mod pozitiv, la sfîrșitul Primului Război Mondial, datorită principiului wilsonian al autodeterminării națiunilor, s-a format România Mare, ale cărei granițe erau garantate de tratatele de pace semnate. Pactul de neagresiune dintre Germania nazistă și Uniunea Sovietică, dintre Hitler și Stalin (Pactul Ribbentro-Molotov) a însemnat pierderea garanțiilor de securitate, a dus la grele pierderi teritoriale și la intrarea României în Al Doilea Război Mondial, al cărui sfîrșit tragic a însemnat impunerea cu forța a regimului criminal comunist.

După căderea comunismului, România a optat pentru democrație, economia de piață și a beneficiat de protecția de securitate din partea SUA și NATO. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă mai mult decît o amenințare de securitate, este o amenințare existențială. Sunt suficiente garanțiile de securitate pentru fostele state comuniste sau Rusia își va continua expansiunea teritorială? O parte dintre răspunsuri depind de suplimentarea trupelor NATO în statele amenințate, organizarea și suplimentarea bazelor militare, exercițiile comune ale statelor membre.

1. După mai bine de trei decenii de la căderea comunismului, există o serie de explicații legate de faptul că – din păcate – România nu face parte (încă) din categoria statelor în care democrația a reușit. Tema acestui eseu se bazează pe un exercițiu de imaginație politică: cum ar fi explicat Corneliu Coposu cauzele, motivele și circumstanțele acestei majore neîmpliniri?

Eseul presupune o abordare analitică și comparativă a stării democrației românești, compararea sa cu democrațiile funcționale. Democrațiile care reușesc sunt acelea în care prioritare sunt interesul public, respectarea drepturilor universale și libertăților individuale ale omului, și politicile în favoarea diferitelor categorii de cetățeni, în domeniile indispensabile pentru siguranță personală, securitate colectivă, o viață prosperă, plină de oportunități, meritocratică, și care îi protejează pe cei vulnerabili.

Bibliografie orientativă, selectivă:

• România versus Rusia, de Remus Ioan Ștefureac, Editura RAO
• Iarna la Kremlin. Rusia si a doua venire a lui Vladimir Putin, de Robert Service, Editura Polirom
• Rusia contraatacă.de Laure Mandeville, Editura Paralela 45
• Rusia, Un mileniu de istorie, de Martin Sixsmith, Editura Humanitas
• Problema Basarabiei in relatiile romano-sovietice (1918-2018), de Florin‑Razvan Mihai și Vasile Buga, Editura Litera
• Armand Goșu, Între Napoleon și Alexandru I. Contextul internațional al anexării Basarabiei., Polirom 2022
• Armand Goșu, Rusia, o ecuație complicată, Polirom, 2021
• Ioan Stanomir, La centenar. Recitind secolul României Mari, Humanitas, 2018
• Adrian Cioroianu, Geopolitica Matrioșkăi. Rusia postsovietică în noua ordine mondială, Curtea Veche, 2009
• Mărturisiri. Corneliu Coposu în dialog cu Vartan Arachelian, Fundatia Academia Civica, 2014
• Platon Chirnoagă, Istoria politică și militară a războiului României contra Rusiei sovietice: 22 iunie 1941-23 august 1944, Editura Fides, 1998;
• Florin Constantiniu, Între Hitler şi Stalin. România şi Pactul Ribbentrop-Molotov, (Bucureşti: Danubius, 1999);
• Corneliu Coposu, Armistițiul din 1944 și implicațiile lui, contribuții Ivor Porter, Ioan Hudiță, Augustin Vișa, Reuben H Markham, editare, note și comentarii de Paul Lăzărescu (București: Fundația Academia Civică, 2016);
• Stephane Courtois, Pata oarbă a memoriei europene. 23 august 1939: alianța sovieto-nazistă (București: Fundația Academia Civică, 2009);
• Duţu Alesandru, Mihai Retegan, (coordonatori), Eliberarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei (22 iunie – 26 iulie 1941), Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1999;
• Dinu C. Giurescu, România în cel de-al doilea război mondial (1939-1943) (Bucureşti: All Educational, 1999);
• Ministerul Afacerilor Externe al României, Institutul Diplomatic Român, Agenția Arhivelor Federale ale Rusiei, Arhivele Militare de Stat ale Rusiei, Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică. Documente 1941-1956 (București: Monitorul Oficial, 2013), https://www.idr.ro/publicatii/PRIZONIERII_ROMANI_URSS_1941-1956.pdf:”Ocupația sovietică a României”,
• Apostol Stan, Protectoratul Rusiei asupra Principatelor Române, 1774-1856: între dominație absolută și anexiune (București: Editura Saeculum I.O., 1999);
• Flori Stănescu, Dragoș Zamfirescu, Ocupația sovietică în România. Documente 1944-1946 (București: Editura Vremea, 1988);
• Marian Voicu, Tezaurul României de la Moscova. Inventarul unei istorii de o sută de ani (București: Humanitas, 2016);
• Reuben H. Markham, “România sub jugul sovietic”, tradusă în limba română de George Achim (Fundația Academia Civică, 1996)
• Corneliu Coposu-Confesiuni. Dialoguri cu Doina Alexandru, ediția a II-a revizuită (București: Editura Vremea, 2014);
• Corneliu Coposu, File dintr-un jurnal interzis, 1936-1947, 1953, 1967-1983, ediție îngrijită de Doina Alexandru (București: Editura Vremea, 2014);
• Seniorul Corneliu Coposu, ediție îngrijită de Tudor Călin Zarojanu și Cristian Fulger (București: Humanitas, 2014);
• Dan Pavel, Democraţia bine temperată. Studii instituţionale (Iaşi: Polirom, 2010);
• Robert Putnam, Cum funcționează democrația. Tradițiile civice ale Italiei moderne, traducere de Diana Istrățescu (Iași: Polirom, 2001); (titlul în original al cărții este Making Democracy Work);

Surse online:

• https://www.mae.ro/bilateral-relations/4506
• https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/istoria-relatiilor-diplomatice-intre-romania-si-rusia
• https://www.defenseromania.ro/i-totu-i-rusia-a-invadat-romania-de-la-imperiul-arist-la-urss-12-1_602848.html https://www.academia.edu/33615790/Dan_ALEXANDRU_Scurt_istoric_al_rela%C8%9Biilor_rom%C3%A2no_ruse
• https://www.academia.edu/43259888/RELATIILE_ROMANO_RUSE_XX_XXI
• https://ziare.com/vladimir-putin/rusia/romania-si-rusia-o-relatie-de-140-de-ani-esuata-in-suspiciune-inghet-si-un-joc-de-a-soarecele-si-pisica-1534546
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Rela%C8%9Biile_dintre_Rom%C3%A2nia_%C8%99i_Rusia
• http://www.mae.ro/sites/default/files/file/pdf/TRATATUL%2520NORD-ATLANTIC.pdf
• https://eur-lex.europa.eu/collection/eu-law/treaties/treaties-accession.html?locale=ro
• Andrei Alexandru Căpușan, ”Istoria relațiilor diplomatice între România și Rusia”, Historia, https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/istoria-relatiilor-diplomatice-intre-romania-si-rusia ;
• Banca Națională a României, ”Un secol din istoria neterminată a Tezaurului BNR de la Moscova”, https://www.bnr.ro/Un-secol-din-istoria-neterminata-a-Tezaurului-BNR-de-la-Moscova-18292-Mobile.aspx ;
• Gheorghe Boldur Lățescu, ”Cum a fost jefuită România de ocupanții sovietici în anii 1945-1958”, Contributors, 05/05/2015, https://www.contributors.ro/cum-a-fost-jefuita-romania-de-ocupantii-sovietici-in-anii-1945-1958/;

Regulamentul concursului de eseuri – ediția a VII-a

Organizatori: Concursul este organizat de Fundaţia Corneliu Coposu în parteneriat cu Fundaţia Academia Civică și Fundaţia Hanns Seidel.

Descrierea grupului ţintă: Concursul se adresează elevilor, studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor din sistemul de învățământ românesc, din Basarabia (Republica Moldova) și Bucovina (Ucraina), precum și din cel european. Începând din 2019, organizatorii și juriul concursului au decis în unanimitate să deschidă competiția și pentru elevi.

Criterii de eligibilitate:

• Vor fi luate în considerare numai lucrările care au ca subiect fie relațiile României cu Rusia țaristă, URSS și Federația Rusă și importanța garanțiilor euro-atlantice, fie motivele pentru care unele democrații reușesc, iar altele nu, comentând viziunea lui Corneliu Coposu.
• Vor fi luate în considerare numai lucrări originale, care nu au mai fost publicate sau prezentate în cadrul altor proiecte, conferinţe sau concursuri.
• Vor fi luate în considerare numai lucrările cu autor unic, fiecare participant putând concura cu un singur eseu.
• Nu vor fi luate în considerare lucrările bazate pe plagiat sau copy-paste
• Nu vor fi luate în considerare lucrările care nu au cel puțin 5 (cinci) cărți în bibliografie
• Nu vor fi luate în considerare lucrările care vor avea 25% citate din cărți

Condiţii de redactare

• Eseurile vor fi redactate în limba română
• Eseurile vor fi acceptate numai în format Word sau PDF
• Eseurile trebuie să aibă intre 5 pagini (minimum) și 40 pagini (maximum)
• Pentru textul folosit în compunerea eseului sugestia noastră ar fi Times New Roman 12
• Pentru notele de subsol sugestia noastră ar fi Times New Roman 10

Data limită de trimitere a eseului este 20 octombrie 2022. Eseurile vor fi trimise împreună cu adeverinţa de elev sau student vizată la zi (sau orice alt document care atestă statutul de elev, student, masterand, doctorand) la adresa de email fundatiacoposu@gmail.com. Emailul va conţine numele şi prenumele participantului, data naşterii, liceul, facultatea și universitatea la care este înscris, oraşul în care locuieşte participantul, numărul de telefonl la care poate fi contactat. Fiecărui autor i se va confirma primirea eseului.

Juriul este format din:

• Ana Blandiana, scriitor, preşedinte al juriului
• Doina Alexandru, jurnalist
• Dan Pavel, profesor de ştiinţe politice
• Ioana Boca, istoric
• Tudor Călin Zarojanu, scriitor şi jurnalist

Premii acordate:

• Premiul I – 3000 RON
• Premiul II – 1200 RON
• Premiul III – 800 RON

Termene limită şi etapele concursului

• 20 martie 2022: lansarea concursului
• 20 octombrie 2022: termenul limită pentru trimiterea eseurilor
• 1 noiembrie 2022: juriul desemnat va anunţa câştigătorii
• 11 noiembrie 2022 Gala de premiere a câștigătorilor – Casa Universitarilor (Colegiul Academic), Cluj-Napoca