Lansarea primei ediții în limba română a 'Tratatului despre obiceiurile, ceremoniile și infamia turcilor' de Georg Captivus Septemcastrensis

Editura Humanitas vă invită la un eveniment cu totul special vineri, 10 noiembrie, la ora 19.00, în librăria Humanitas de la Cișmigiu: lansarea primei ediții în limba română a Tratatului despre obiceiurile, ceremoniile și infamia turcilor. Scris în secolul XV de călugărul dominican originar din Transilvania Georg Captivus Septemcastrensis, Tratatul a devenit în cercurile teologice ale vremii o referință și echivalentul unui bestseller de azi. Ediția Humanitas conține prefața lui Martin Luther de la 1530, un studiu semnat de Constantin Erbiceanu și a fost tradusă din latina medievală de Ioana Costa. Toate aceste elemente însoțitoare explică traseul de două decenii al prizonieratului la turci al lui Georg, sursa directă a descrierilor etnografice atât de precise. Dar mai ales substraturile istorice și teologice, denumite încă din titlu infamia turcilor, care justifică mesajul militant creștin, cu trimiteri apocaliptice, preluat atât de Vatican, cât și de Martin Luther. La eveniment vor participa Ioana Costa, profesor la Catedra de filologie clasică a Universităţii din Bucureşti, Constantin Erbiceanu,prefațatorul volumului, Bedros Horasangian, scriitor și analist, și Marian Coman, medievist, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române și cadru didactic asociat la Facultatea de Istorie a Universității din București.

Tratatul a fost redactat sub impresia debarcării flotei otomane în portul italian Otranto (28 iulie 1480) şi a cuceririi oraşului, urmate de o baie de sânge în rândul locuitorilor. A fost realizat spre a contracara opinii ale altor comentatori și s‑a bucurat de susţinerea Vaticanului, care i‑a finanţat editarea. Au existat mai multe republicări succesive, iar în 1530 Martin Luther îngrijește și prefațează, la rândul lui, o ediție proprie. Un exemplar al primei ediții vaticane a Tratatului este expus la British Museum.

„Literatura română de expresie latină cunoaște, în chip surprinzător, două lucrări dedicate în exclusivitate lumii turcești, din două perspective opuse, scrise în epoci așezate de o parte și de cealaltă a momentului de akme, de maximă înflorire a Imperiului othman. Georg Captivus este reversul Principelui Cantemir, aflat la Înalta Poartă într-o epocă ce-i permite să scrie nu doar despre «mărirea», ci și despre «decăderea» ei. Georg este rob la Adrianopole pe când încă mai era capitala imperiului; Cantemir trăiește la Constantinopole, ca ostatic princiar, din 1687 până în 1710, cu scurte întreruperi.

Cele două decenii turcești ale lui Cantemir par să aibă puţine în comun cu ale lui Georg. Scopul lucrării e diferit, așa cum vădit diferite sunt instrumentele cercetării, sursele bibliografice și martorii nemijlociţi cu care intră în contact, abordarea și anvergura știinţifică, publicul căruia i se adresează, curiozitatea cărturarului, stilul scriiturii și componenta teologică. Imensa lucrare a lui Cantemir, cunoscută și elogiată, Istoria măririi și decăderii Curţii othmane..., poate fi citită însă în paralel cu acest Tratat despre obiceiurile, ceremoniile și infamia turcilor: amândouă au de câștigat în nuanţări și în profunzime, conturând deopotrivă portretul unui neam și portretele celor doi autori, trăitori vreme de douăzeci de ani printre turci, despărţiţi de două veacuri și jumătate de istorie, încheindu-și viaţa departe de lumea pe care o descriseseră, dar și de ţinuturile natale.“ (Ioana Costa)

„Este surprinzător că istoricii români, începând cu Nicolae Iorga, nu au folosit acest text important și original, în timp ce cercetătorii occidenali, germani și maghiari, dar și italieni sau britanici, îl citează în numeroase lucrări, încercând să-i deslușească misterele unor aluzii și mesaje secrete.
Prin această ediţie, un text esenţial devine accesibil atât pentru cercetătorii diverselor discipline, de la turcologie la teologie, cât și pentru toţi cititorii interesaţi. Tratatul lui George de Ungaria este nu numai o «răfuială» teologică cu islamul, ci și o inestimabilă sursă de informaţii despre Turcia secolului al XV-lea și totodată o interesantă mărturie a unui tânăr transilvănean smuls din mediul creștinismului medieval și strămutat într-un mediu cultural și religios străin.“ (Constantin Erbiceanu)

Georg Captivus Septemcastrensis („Anonimul din Sebeş“, „Studentul Romosan“, Georgius de Ungaria) s-­a născut în 1422, în satul transilvănean Romos. Pe la 15–­16 ani a plecat la studii la Sebeş, de unde, în 1438, când oraşul a fost asediat şi cucerit de oştile otomane, a fost luat prizonier împreună cu mulţi alţi locuitori ai cetăţii. A rămas în robie la turci vreme de două decenii. La bătrâneţe, eliberat, a făcut parte din Ordinul călugărilor dominicani şi a locuit la Roma, unde a compus (fără să-­l semneze cu numele său adevărat) un tratat dedicat lumii musulmane, Tractatus de moribus, condictionibus et nequicia Turcorum, publicat prima oară în 1481. Stârnind un mare interes încă de la apariţie, lucrarea a fost, în deceniile următoare, republicată, tradusă şi retradusă în germană, iar printre editorii săi celebri se numără Martin Luther, care a şi prefaţat ediţia alcătuită de el în 1530. Georg Captivus a murit la Roma, în iulie 1502, la vârsta de 80 de ani.

Accesul la eveniment este gratuit și se face pe baza unei rezervări prin Eventbook: https://eventbook.ro/event/bilete-lansare-tratat-despre-obiceiurile-ceremoniile-si-infamia-turcilor