Norman Manea celebrat la cel mai relevant târg de carte în limba spaniolă
28 Noiembrie 2016, 18:39
Scriitorului Norman Manea i-a fost decernat sâmbătă, 26 noiembrie, în cadrul ceremoniei de inaugurare a Târgului Internațional de Carte de la Guadalajara, Premiul FIL pentru Literatură în Limbi Romanice. Acest premiu completează o galerie prestigioasă de distincții cu care a fost recompensată opera literară și eseistică a scriitorului român în afara țării: Premiul Médicis Étranger (Franța), Premiul Nonino (Italia), Premiul Nelly Sachs (Germania), Premiul Palau i Fabre (Spania), pentru a le enumera doar pe cele mai cunoscute. Este pentru prima dată când un scriitor de limba română este recompensat cu această distincție, Norman Manea alăturându-se în felul acesta unor nume inconturnabile ale literaturii contemporane premiate în trecut de fundația organizatoare a târgului: Juan Goytisolo, António Lobo Antunes, Yves Bonnefoy, Claudio Magris ori Enrique Vila-Matas.
„Pagina mea poartă cicatricea traumelor, dar și trăinicia rezistenței la ele”
În discursul de acceptare a premiului, pe care l-a pronunțat în fața unui public de peste 500 de persoane format din scriitori invitați – printre care se remarcă Mario Vargas Llosa, omagiat la cei 80 de ani –, reprezentanți ai massmedia și lumii editoriale latinoamericane, Norman Manea a făcut un elogiu Bucovinei și personalităților sale culturale: George Enescu, Mihai Eminescu, Itzik Manger, Abraham Goldfaden, Gregor von Rezzori, Paul Celan ori Aaron Appelfeld. După ororile deportării în lagărul de concentrare de „pe celălalt mal al Stixului, numit Nistru, în apocalips”, scriitorul, revenit din primul exil, descoperă, la 9 ani, „vraja limbii de ficțiune” a povestirilor lui Ion Creangă și își dorește să fie „acceptat în familia făuritorilor de cărți și evadări livrești”.
„Destinul m-a legitimat, până la urmă, ca scriitor al actualității, înțeleasă ca exil planetar, pe care l-am trăit, etapizat, în exilul fascist al copilăriei, apoi în exilul intern al dictaturii comuniste și, în cele din urmă, în exilul global al pieței libere, cu doctrina mercantilă de vânzare-cumpărare a orice, oriunde și oricând. În scrisul meu s-au aliat experiența biografică a excluderii și oprimării, cu bucuria livrescă a literaturii, cu deosebire literatura central și est-europeană, ca mărturie spirituală de prim rang a vulnerabilității, melancoliei și ambiguităților existenței. Pagina mea poartă cicatricea traumelor, dar și trăinicia rezistenței la ele.” În încheierea emoționantului său discurs, aplaudat în picioare de toată asistența, Manea își exprimă speranța că scrierile sale „readuc confruntarea dintre individualitate și agresiunea Istoriei, credința în frumusețea, binele și adevărul creației, simbioza stimulantă dintre Atena și Ierusalim in gândirea europeană, moștenirea activă a literaturii central-europene, în edificarea modernității”.
Juriul premiului, prin vocea purtătorului său de cuvânt, criticul Mercedes Monmany, a subliniat nu doar arta narațiunii lui Norman Manea, ci și importanța temei identității itinerante pe care acesta o abordează. Supraviețuitor a două catastrofe ale Istoriei secolului XX, Manea chestionează cu acuitate și ironie tema exilului global, „evreul rătăcitor” nemaifiind un personaj singular al istoriei întrucât condiția de exilat a devenit o caracteritisă generalizată a vremurilor pe care le trăim. Împins spre exil în ultimii ani ai dictaturii ceaușiste, Norman Manea s-a stabilit în 1986 în Statele Unite, în prezent fiind profesor și „writer in residence” la Bard College, în statul New York. A debutat în România în urmă cu 50 de ani, în revista literară de avangardă Povestea vorbii, iar până la plecarea din țară publicase zece cărți. Cele mai cunoscute scrieri ale sale, Întoarcerea huliganului, Plicul negru, Fericirea obligatorie, Ceaiul lui Proust, Despre clovni: Dictatorul și Artistul, au fost publicate în România, la editura Polirom, și traduse în nenumărate limbi străine.
Acordarea acestui premiu lui Norman Manea în deschiderea celui mai relevant târg de carte de limbă spaniolă, care coincide și cu prima participare românească cu stand național de la Guadalajara, pune literatura română în centrul atenției lumii editoriale și a publicului din America Latină.
Norman Manea va participa, în perioada 27-30 noiembrie, la o serie de alte evenimente literare alături de scriitorul și istoricul mexican Enrique Krauze, de scriitoarea și poeta Angelina Muñiz-Huberman, precum și la întâlnire cu o mie de tineri cititori.
Prima participare cu stand național la Târgul Internațional de Carte de la Guadalajara
Prima participare cu stand național la Târgul Internațional de Carte de la Guadalajara este organizată de Institutul Cultural Român, prin reprezentanța sa de la Madrid și Centrul Național al Cărții. Printre activitățile literare organizate la târg, amintim lansarea volumului de poeme El Frio Intermediario de Dinu Flămând la editura Valparaiso din Mexic, în traducerea lui Omar Lara, participarea lu Dan Lungu la Festivalul Literelor Europene și prezentarea publicului latino-american a traducerii romanului Sînt o babă comunistă!, care s-a bucurat de succes de critică și public în Spania, precum și masa literară despre literatura română la care vor participa Norman Manea, Dinu Flămând și Ioana Gruia, scriitoare română de limbă spaniolă.
Târgul Internațional de Carte de la Guadalajara este al doilea cel mai important din lume în ceea ce privește prezența editorială și al doilea cel mai mare din lume ca număr de vizitatori, respectiv 800.000. Potrivit organizatorilor, la ediția din acest an vor participa 650 de scriitori din 44 de țări și se estimează participarea a 2.000 de edituri, a peste 20.000 de profesioniști și a aproape 2.400 de ziariști acreditați.
