O carte pe zi: Magicianul Carpentier

Realizator Valentin
Protopopescu

Sîmbătă,
23.03.2019, în emisiunea Răsfăţ matinal:
Magicianul
Carpentier

Alejo Carpentier, Paşii
pierduţi, traducere de Dan Munteanu Colán, Editura Curtea Veche, Bucureşti

O întîmplare, fireşte, oricînd convertibilă în fapt
narativ de geniul scriitorului, îl conduce pe cubanezul Alejo Carpentier la a
rescrie istoria fabuloasă şi mitică a Americii latine, fie şi într-o secţiune
particulară a ei, cea atribuibilă Venezuelei şi fluviului Orinoco. Carpentier
procedează aidoma altui confrate, doar că din Uruguay: Eduardo Galeano, cel
care a dat o formidabilă descripţie epică Americii de Sud, în romanul-fluviu Memoria focului. Şi tot ca şi Galeano,
cubanezul mitologizează intens, reinterpretînd faptele istorice şi topindu-le
într-o proză de un lirism special.

Toate acestea se petrec în romanul Paşii pierduţi, carte apărută în româneşte într-o traducere de zile
mari, cea semnată de Dan Munteanu Colán, sub egida Editurii Curtea Veche din
Bucureşti.

O povestire atinsă de aripa geniului carpenterian, ca şi Concert baroc, Recursul la metodă, Harfa de
iarbă, Secolul luminilor, Ritualul primăverii. Dar aici artistul
cubanez are ca pretext al digresiunilor mitologizante o călătorie reală,
întreprinsă de autor în Venezuela. Eroul cărţii, alter ego al scriitorului, devine un fel de Lope de Aguirre
convertit la moralitate, dar nu mai puţin conchistador, doar că în plan
muzical, deoarece căutarea are ca ţel găsirea unui instrument primitiv,
aparţinînd unor triburi necunoscute. Pretextul acestui voiaj este
reconfigurarea mnezică a istoriei latino-americane din perspectivă venezueleană,
cu o descindere magică la origini, într-un timp al copilăriei băştinaşilor,
încă neatinşi de apăsarea limbajului articulat. Timp şi spaţiu sînt aşadar
abolite, trase într-o dimensiune confuză şi poetică, plină de un cromatism
crepuscular.

Fraza
barocă şi muzicalitatea de Stradivarius a lui Alejo Carpentier abat atenţia de
la ce spune la cum spune artistul, iar lectura paginilor sale devine un ritual de
purificare estetică, o gimnastică mentală juruită frumuseţii şi purităţii. Iată
de ce a citi Paşii pierduţi constituie
un exerciţiu pentru iniţiaţi, o atletică a celor care s-au îndrăgostit
iremediabil de magia carpenteriană.