O carte pe zi - William Doyle, Aristocraţia. Scurtă istorie de la origini pînă în prezent
16 Mai 2018, 05:00
O carte pe zi, realizator Valentin Protopopescu
Miercuri, 16.05.2018, în emisiunea Intro
William Doyle, Aristocraţia. Scurtă istorie de la origini pînă în prezent, trad. de Lidia Grădinaru, Editura Corint, Bucureşti
Întotdeauna este dificil să dezvolţi un discurs critic despre entităţi dispărute sau aflate în major pericol de extincţie. Avantajul distanţei obiective este pus în precaritate de neputinţa de a experimenta in vivo trăsăturile unei existenţe revolute.
Într-o asemenea situaţie ingrată se află şi excelentul istoric britanic William Doyle, cel care a semnat un impresionant studiu intitulat Aristocraţia. Scurtă istorie de la origini pînă în prezent.
Cartea a apărut în traducerea Lidiei Grădinaru sub egida Editurii Corint din Bucureşti. Autorul predă la Universitatea din Bristol, este specialist în istoria Revoluţiei franceze şi datorită meritelor sale ştiinţifice a devenit membru al Academiei Britanice.
În abordarea concentrată pe care ne-o propune, William Doyle reuşeşte un excurs remarcabil prin acuitatea analizei, limpezimea scriiturii, excelenţa argumentării şi folosirea inteligentă a surselor de diferite tipuri. Concluzia sa este că această clasă socială, extrem de importantă, alături de cler, ţărănime şi orăşenime, în perioada Antichităţii şi a Evului mediu european, şi-a început procesul de erodare şi s-a încadrat pe o linie a involuţiei în epoca modernă, linie care culminează cu statutul său din prezent.
Marile descoperiri geografice, Renaşterea, revoluţia industrială, Revoluţia franceză şi naşterea democraţiei moderne au dat lovituri de moarte acestei autentice caste formate iniţial din războinici şi mari proprietari de pămînturi.
Dacă baza istorică a aristocraţiei a cam dispărut, în schimb nostalgia burgheziei, proletariatului şi a claselor sociale postbelice, ocupate mai ales în administraţie şi servicii în raport cu stilul de viaţă aristocratic, nu încetează să sporească. Imitarea unor locuri comune specifice vieţii aristocratice a devenit o condiţie sine qua non a excelenţei sociale de după război în mai toată lumea occidentală.
Şi poate că nici o altă judecată de valoare la adresa aristocraţiei nu este mai pertinent formulată decît cea care aparţine scriitorului James Lees-Milne, care spunea în anul 1996: „Am ajuns la concluzia că aristocraţii au fost întotdeauna nişte escroci şi că, în tinereţe, şi eu am fost înşelat de ei.
Cu toate acestea, continui să susţin că aristocraţii cumsecade şi educaţi ajung la un nivel de bunăstare şi de filantropie care nu a fost niciodată depăşit de vreo altă clasă socială.” Aferim!
Foto William Doyle, coperte, imagini din lumea aristocraţilor de altadată, link you tube spre un documentar BBC despre decăderea aristocraţiei între ani 1919-1945:
https://www.youtube.com/watch?v=fjslf3dtAJ0.
