Poeți la Maraton. Florin Iaru: “Dacă lumea ar fi fost cea a războaielor și a politicienilor, a industriașilor, a tehnologilor și a interesului imediat, ar fi murit demult.”

Miercuri, 31 august 2022, de Ziua Limbii Române, între orele 19.00-22.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr.8 ), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XIV-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 20 de nume importante din generații și geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 9 poete – Ioana Crăciunescu, Rozana Mihalache, Adelia Pascale, Simona Popescu, Livia Roșca, Andra Rotaru, Ana Săndulescu, Gabriela Toma și Miruna Vlada– alături de 11 poeți –Teodor Dună, Bogdan Ghiu, Sorin Gherguț, Florin Iaru, Ioan Matiuț, Andrei Novac, Dan Pleșa, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu, Grigore Șoitu și Tudor Voicu. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Albert Tajti (pian) și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru.

Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro CulturArt. Proiect cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro. Coproducător: Radio România Cultural. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului.

Intrarea la eveniment se face numai pe bază de invitații care pot fi solicitate la adresa de email cipariu@yahoo.com, în limita locurilor disponibile, până cel mai târziu vineri, 26 august 2022, ora 12:00.

Anamaria Spătaru și Dan Mircea Cipariu au adresat câteva întrebări invitaților.

Răspunde poetul Florin Iaru:

Acum 14 ani se lansa Maratonul de Poezie și Jazz. La o repede ochire, cum ar fi spus Cornelia Maria Savu, prezentă la prima ediție a evenimentului, cum rezonezi cu Maratonul de Poezie și Jazz? Cu ce imagini ori cu ce stihuri asociezi Maratonul de Poezie și Jazz?

Orice lucru nou (nouț) are parte de împotrivire, pentru că tulbură mersul molcom și legănat al existenței cotidiene. Așadar, cinstit să fiu, la prima ediție a Maratonului, nu i-am dat nici o șansă. Ne strînsesem în grădina-restaurant a vechiului Muzeu al literaturii și tropăiam, între două beri, așteptîndu-ne rîndul. Eram ciorchini pe la mese, orbi și surzi la efortul excepțional al organizatorilor. Mai mult, unii poeți, văzîndu-se în fața microfonului, se magnetizau instant și se sudau de el, convinși că l-au apucat pe Dumnezeu de picior. Pe scurt, cel puțin eu eram convins că e prima și ultima înfățișare. Și uite că nu a fost, iar azi lumea (poetică) știe că ăsta e un eveniment la care e musai să participi. Altfel nu exiști.

Suntem puși față în față cu războaie, cu pandemii, cu lumi virtuale care încearcă tot mai mult să confiște ”umanitatea din ochiul de sticlă”. Și totuși în acest ”prezent de azi pe mâine”, cum ar fi spus Traian T. Coșovei, și el prezent la prima ediție a Maratonului de Poezie și Jazz, ce rol, cu mască ori fără mască, mai au poezia, blues-ul ori jazz-ul?

Dacă lumea ar fi fost cea a războaielor și a politicienilor, a industriașilor, a tehnologilor și a interesului imediat, ar fi murit demult. Din fericire, sau, mă rog, în contra direcției de azi din civilizația universală, artele sînt ultimii (și cei mai încăpățînați) purtători ai umanității. Adică a omului din din om.

Ce locuri reale ori imaginare ți-ai dori să vizitezi pentru un declic creator? Unde ai avea tihnă pentru cercetări interioare și poetice?

O lume normală. Și în București, și pe strada mea, cu condiția să nu existe fel de fel de inși care să-mi impună binele cu forța. Sînt cetățean al lumii și nimic din ce e omenesc nu mi-e străin.

Pe scurt, dați-mi o cafenea sau o crîșmă și un colț de masă. E suficient.

Ce fapte culturale și artistice ai exersat ori exersezi în vacanța de vară?

Ei, și tu. Nu cunosc artiști în vacanță. Pentru că scrisul sau pictura sau muzica sau dansul nu sînt o obligație. Îți iei concediu din răsputeri să fugi de o muncă grea, de o obligație, de un chin, de o înjosire. Cum să fugi de plăceri?

Pe 31 august e Ziua Limbii Române. Cu ce titlu/obiect/produs cultural ori imagine poetică ai asocia limba română?

Cu un ciuline de fier.

Florin Iaru (Râpă) s-a născut la 24 mai 1954, în București și este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi ai generaţiei optzeciste.. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1978. Profesor la Galați și la Bulbucata, până în 1982, a devenit redactor al Editurii Cartea Românească în anul 1990, iar în perioada 1991-1992 a fost redactor la publicația „Cotidianul”. Scriitorul Florin Iaru își face debutul literar în anul 1962, prin publicarea unor versuri în revista „Luminița”. Devine membru al Cenaclului de luni din anul 1970, sub conducerea lui Nicolae Manolescu. În anul 1981, volumul său „Cîntece de trecut strada” se bucură de succes editorial, iar în 1982 contribuie la scrierea volumului „Aer cu diamante”, alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan. A fost vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor în perioada 1995-1996. A realizat şi a prezentat emisiuni de cultură la postul naţional de televiziune şi la TVR Cultural. Face parte din echipa redacţională a săptămînalului Caţavencii. Alte volume: La cea mai înaltă ficţiune (Cartea Românească, 1984), Înnebunesc şi-mi pare rău(Cartea Românească, 1990), Poeme alese (Aula, 2002), Tescani 40238 (volum colectiv, Image, 2000), Poveşti erotice româneşti (volum colectiv, Trei, 2007), Prima mea beţie(volum colectiv, ART, 2009), Povestiri cu final schimbat (ART, 2013). La Editura Polirom a mai publicat Fraier de Bucureşti (2011, 2015) şi o povestire în volumul colectiv Scriitori la poliţie (2016), iar în 2017 volumul ”Sânii verzi”. Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite, Rusia etc. În 2019, a publicat volumul de poezie ”Jos realitatea!”, Editura Paralela 45.