Șaizeci de ani de Literatură... în muzeu
15 Iulie 2017, 06:00
În urmă cu șaizeci de ani, în luna lui Cireșar, Literatura Română avea să se bucure de inaugurarea unei noi instituții care urma să i se dedice, și anume Muzeul Național al Literaturii Române, la inițiativa criticului și istoricului literar Perpessicius, primul director al muzeului, totodată.
Nu e de mirare că vorbim tocmai despre 1957 – vorbim, în același timp, și de împlinirea unui secol de la nașterea lui Mihai Eminescu. Nimic întâmplător: Uniunea Scriitorilor a luat hotărârea de a întrebuinţa resursele financiare alocate centenarului în folosul înfiinţării unei astfel de instituţii. Pentru a putea demara un asemenea proiect, era nevoie de achiziţionarea unor documente literare, altele decât cele ale lui Eminescu, documente aparţinând scriitorilor şi poeţilor reprezentativi ai culturii autohtone.
O instituţie culturală de rang naţional
Mihai Beniuc, preşedintele Uniunii Scriitorilor, a pregătit o impresionantă arhivă literară cu acest scop, menită să devină patrimoniul Muzeului Naţional al Literaturii Române. În primii ani, muzeul şi-a aflat lăcașul pe Șoseaua Kisellef nr. 10, pe atunci însăși sediul Uniunii Scriitorilor.
Spațiul nu era, însă, unul favorabil. Astfel, laolaltă cu activitatea lui Perpessicius, de a culege un fond cât mai mare de documente literare pentru muzeu, lucru ce a putut fi realizat doar cu ajutorul altor personalități din lumea literară, deoarece ne aflăm în comunism. Zece ani mai târziu, noul sediu al MNLR urmează a fi Casa Kretzulescu de pe Bulevardul Dacia nr. 12. Între timp, Perpessicius îmbogățește colecțiile de literatură cu manuscrise, volume rare, corespondențe, fotografii și tablouri valoroase. În dobândirea acestui nou sediu, un factor decisiv a fost și Tudor Arghezi, întrucât a fost cel care a putut interveni în rândul autorităților de partid. Locuirea Casei se va realiza, în fapt, începând din 1971.
Astăzi, muzeul a părăsit și Casa Kretzulescu, însă „tezaurul” MNLR numără aproximativ 300.000 de piese, împărţite în 250 de colecţii, în funcţie de domeniul de provenienţă, 20.000 de volume de carte rară, 200 de titluri de literatură veche, 8.000 de titluri de publicaţii periodice, aparţinându-le scriitorilor cu notorietate ai spațiului românesc: Lucian Blaga (Poemele luminii, Pasii profetului, Lauda somnului, La curtile dorului), Tudor Vianu, Mihail Sadoveanu (Fraţii Jderi, Nunta DomniţeiRuxanda, Neamul Şoimăreştilor, Zodia Cancerului), Varlaam (Cazania), Ion Pillat ş.a.
În custodia Muzeului se află şase case memoriale, de asemenea, unor autori consacraţi: Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărţişor”, Casa Memorială „George şi Agatha Bacovia”, Casa Memorială „Liviu şi Fanny Rebreanu”, Casa Memorială „Ion Minulescu-Claudia Millian” (Bucureşti), Casa Memorială „Alexandru Ciorănescu” (Moroeni, jud. Dâmboviţa), Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” (Vânători, jud. Neamţ).
Sediul actual al MNLR este în Calea Griviței 64-66.
Turul virtual al muzeului poate fi făcut la www.mnlr.ro.
Mihaela Hagi
Sursa text: www.mnlr.ro
Surse
